Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), A.S. &Partners (Artenie Secrieru & Partners), Auchan, BCR, Banca Transilvania, D&B David și Baias, Electrica Furnizare, ENGIE, Hidroelectrica, Nova Power and Gas, OMV Petrom, OX2, PPC, Premier Energy, Salt Bank, Tinmar Energy, Transelectrica, Transgaz, alături de Federația Patronală a Energiei (FPE) ca partener instituțional
Ea a precizat că discuțiile despre creșterile de prețuri la energie sunt adesea distorsionate de mesaje alarmiste venite din zona politică, nu din cea a industriei. În opinia sa, „industria face datoria în privința campaniilor de informare a clienților”, iar atunci când sunt vehiculate acuzații privind creșterea tarifelor, ar trebui prezentate și datele concrete care stau la baza acestor afirmații.
„Din nefericire, mesajele alarmiste vin din zona politică sau decizională de cele mai multe ori.
Motiv pentru care cred că ar trebui să tragem o linie atunci când se vehiculează astfel de informații și poate decidentul sau reprezentantul politic care le aduce să le și susțină cu date și cifre”, a declarat Daniela Dărăban, Director Executiv ACUE.
Ea a explicat că România se află într-o competiție cu ea însăși în privința prețurilor la energie, întrucât plafonarea introdusă în 2021 a ținut facturile consumatorilor mult sub nivelul pieței.
Potrivit acesteia, „da, prețul a crescut față de cât avea românul în perioada plafonării, dar să ne amintim că România a stat sub plafon din 2021, într-o perioadă când prețul final pentru clientul final era 0,68 lei pe kWh și 0,80 cu plafon maximal de 1,3 lei – preț final, cu toate taxele incluse.”
Dărăban a subliniat că în perioada în care România aplica plafonul, prețul energiei pe piața spot era mult mai mare, ajungând la 1,36 lei/kWh în martie 2022 și chiar 2,26 lei în august același an. Prin urmare, consumatorul român nu s-a confruntat niciodată cu prețul real al energiei în perioada crizei.
„Totuși, nu s-a confruntat niciodată clientul român cu prețul real din perioada crizei, absolut niciodată”, a punctat ea.
Referindu-se la schema de compensare, Daniela Dărăban a explicat că miliardele de lei care urmează să fie decontate furnizorilor nu reprezintă profituri, ci sumele prefinanțate de aceștia pentru a acoperi diferențele dintre prețul real și cel plafonat.
„Aceste valori de decontat reprezintă energia plafonată. Nu sunt bani pe care furnizorii îi cer pentru că așa au chef, ci bani pe care i-au cheltuit deja, au prefinanțat această schemă și există costuri de finanțare pentru asta”, a explicat ea.
Reprezentanta ACUE a subliniat și nevoia unei soluții rapide din partea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) pentru accelerarea procesului de analiză a cererilor de decontare. În prezent, sunt depuse cereri de decontare în valoare de 8,3 miliarde de lei, însă ritmul actual de recunoaștere este mult prea lent.
„Așteptăm o soluție reală din partea ANRE pe accelerarea capacității de analiză a cererilor depuse. În acest ritm nu vom ajunge într-o perspectivă de timp mediu, adică de trei ani, să analizăm ceea ce este depus la ANRE”, a afirmat Daniela Dărăban.
Ea a mai adăugat că România nu a plătit niciodată mai mult decât media europeană pentru energie, diferențele fiind determinate de modul în care fiecare stat intervine pentru sprijinirea consumatorilor. În opinia sa, politicile de ajutor ar trebui să fie mai bine direcționate și să nu fie puse pe umerii operatorilor privați.
„Există două strategii care ar trebui abordate mai serios, dar nu puse în sarcina operatorilor privați din piață. Noi stăm într-o competiție cu un preț stabilit din pix, pentru că 0,68 și 0,80 au fost stabilite administrativ, iar acum ne mirăm că a crescut prețul”, a spus ea.
În privința consumatorilor casnici, Dărăban a criticat lipsa promovării platformei prin care românii pot beneficia de sprijin direct. Deși Guvernul estima circa două milioane de beneficiari, până în octombrie doar 900.000 s-au înscris.
„În loc să stabilim administrativ cât e prețul pe piață, de ce nu îi învățăm pe oameni să se înscrie în acea platformă, în care au un voucher de 50 de lei?”, a punctat reprezentanta ACUE.
Ea a mai observat că, odată cu ridicarea plafonului generalizat din 1 iulie, piața a devenit mai competitivă, iar ofertele de energie pentru consumatori au înregistrat reduceri, nu creșteri.
Totodată, Dărăban a cerut reducerea TVA și eliminarea accizei din facturile de energie, considerând că acestea nu mai sunt justificate.
„Plătim două tipuri de contribuții la buget. TVA-ul, care culmea, a crescut, nu s-a redus, dar ne dorim să reducem factura. Eu recomand puternic să se reducă TVA-ul și atunci va fi o reducere a facturii. Și acciza, care este pentru bunuri de lux. Eu cred că energia nu e bun de lux. Ar trebui să avem un calendar de scoatere a accizei din factură, pentru că nu-i mai văd scopul”, a explicat Daniela Dărăban.
În ceea ce privește infrastructura energetică, Directorul Executiv ACUE a insistat asupra importanței investițiilor în distribuție și transport, avertizând că lipsa investițiilor din ultimii 15-20 de ani afectează puternic prețul energiei.
„Prețul de pe piața angro la energie este puternic influențat de faptul că România nu a investit în capacități de producție în ultimii 15-20 de ani. Avem acum proiecte bune, dar dacă nu investim și în rețele, nu vom putea maximiza beneficiile acestor proiecte”, a avertizat Dărăban.
În final, ea a subliniat că operatorii din piață consideră că actualul cadru de reglementare trebuie îmbunătățit, o necesitate recunoscută de toți actorii din industrie.
