Darea în plată: Comisia juridică intră marți în dezbaterile pe amendamente. Plafonul, Prima Casă și aplicarea la creditele în derulare, puncte esențiale

Deputații juriști nu au reușit să intre de azi în dezbaterile asupra textului legii dării în plată, trimisă la reexaminare de Președinție. Dezbaterile pe amendamente se vor purta marți, 5 aprilie, potrivit președintelui Comisiei, care a pus în vedere bancherilor și parlamentarilor să pregătească amendamente care se referă la plafonul legii, includerea sau excluderea programului Prima casă și retroactivitatea legii.

Dezbaterile de fond pe legea dării în plată din ședința de astăzi s-au purtat cu aceleași argumente ca până acum între susținătorii legii – parlamentarii – și opozanții acesteia – bancherii comerciali și reprezentații Băncii Naționale.

Bancherii au reiterat că legea nu trebuie să aplice creditelor în derulare și că trebuie introdus un plafon însoțit de criterii sociale, iar programul Prima Casă trebuie exclus. Poziția băncilor a fost susținută de Banca Națională, care s-a arătat, însă, mai dispusă la aplicarea textului și pentru creditele în derulare. În plus, BNR cere ca legea să fie opțională în ceea ce privește creditele viitoare, adică debitorul să poată alege între un credit standard, dar cu avans mai mic și unul cu dare în plată, care protejează debitorul de efectele unui default, dar pentru care ar trebui să plătească un avans mai mare.

Inițiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, a refuzat ideea amendării legii cu criterii sociale, pentru că legea este una de protecție a consumatorilor, nu una socială, spune membrul PNL.

CITEȘTE ȘI Olteanu, BNR: Somnul autorităților publice naște monștri. De asta pierdem timpul discutând despre darea în plată, pentru a repara greșeli ale trecutului

Alți deputați au susținut că legea este una comercială.

Președintele comisiei, Bogdan Ciucă, a cerut ca părțile să lămurească spiritul legii, dacă se merge pe criteriul social sau pe cel comercial.

Mihai Bogza, președintele Consiliului de Administrație al Bancpost, a cerut și el aceleași lămuriri, nu înainte să-i înfurie pe deputați când a spus că legea ar trebui trimisă la Comisia Europeană pentru aprobare.

“Cum adică să cerem voie de la UE să legiferăm?”, a răspuns Ioan Cupșa (PNL), vicepreședintele comisiei.

Vicepreședintele Ciprian Nica (PSD) i-a atras atenția lui Bogza să nu mai sfideze Parlamentul, chiar dacă nu crede că parlamentarii se pricep la ceea ce fac sau nu, iar Ciucă a spus că Parlamentul arată bună-credință tocmai prin faptul că au acceptat să repună în dezbatere legea, pentru că putea să respingă pur și simplu procedura de reexaminare.

Acesta a fost singurul moment în care spiritele s-au încins puțin, față de ședințele de la Camera deputaților, unde bancherii și deputații au discutat pe un ton mult mai agresiv.

Bancherii s-au declarat mulțumiți de intenția parlamentarilor de a exclude Prima Casă din lege, pentru că astfel garanția statului va fi păstrată și băncile vor putea să dea în continuare credite cu avans de 5% și jumătate de risc. Prima Casă a fost motorul creditării ipotecare pentru sistemul bancar începând cu 2009. În jur de 160.000 de români au luat astfel de credite, iar ca volum acestea au ajuns să acopere peste jumătate din stocul de credite pentru casă.

În ceea ce privește plafonul, Zamfir spune că poziția PNL este ca acesta să fie majorat la 250.000 de euro, cu 100.000 mai mult decât cel stabilit de Senat.

CITEȘTE ȘI Acționarii minoritari ai UniCredit au liber la marcarea pierderilor

Un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii a atras atenția că trebuie aduse mai multe modificări legii, astfel încât să se asigure faptul că nu există riscul ca co-debitorii să poată da în plată fără acceptul proprietarilor. Articolul care spune că legea se aplică și contractelor semnate înainte de adoptare ridică probleme de retroactivitate, în condițiile în care nu există alte dispoziții tranzitorii. De asemenea, trebuie lămurit în lege și ce se întâmplă în cazul în care pe același bun există mai multe ipoteci, ipoteci de ranguri diferite, spune reprezentantul CSM. La momentul în care textul a trecut prin Senat, senatorii nu discutat cu poziția CSM în față.

Legea privind darea în plată a fost adoptată în luna noiembrie, iar președintele Klaus Iohannis a trimis-o cu critici înapoi în Parlament. Textul a suferit modificări în Senat, printre care și introducerea plafonului menționat, dar și condiția ca bunul ipotecat să fie o locuință. Totodată, de lege ar urma să beneficieze doar consumatorii și nu toate persoanele fizice, inclusiv cele care au acționat ca profesioniști.

Camera Deputaților are, însă, decizia finală. După votul din Comisia Juridică, textul va merge la plen, unde deputații pot vota noi amendamente sau pot admite sau respinge legea.