Florin Cîțu, despre prima minută publicată de BNR: E un pas înainte pentru transparență, dar lipsesc multe lucruri

Banca Națională a României a publicat, în premieră, sinteza unei ședințe de politică monetară. Florin Cîțu, economist care cere de mai mulți ani publicarea acestor informații, spune că este un pas înainte privind transparența, dar că lucruruile care nu au fost incluse în document sunt, de fapt, cele mai importante: analizele experților din BNR care stau la baza deciziilor de politică monetară.

Dacă ați citit sinteza ședinței de politică monetară din 30 septembrie și aveți senzația că nu ați aflat lucruri senzaționale sau măcar noi, nu sunteți singurii.

„Această minută pare o combinație între comunicatul de după ședința de politică monetară și raportul asupra inflației”, spune Florin Cîțu, fost Trezorier-șef la ING Bank, actualmente economist independent.

CITEȘTE ȘI BNR: Impactul înăspririi condițiilor pentru creditele ipotecare este deocamdată modest

În minută sunt reluate, mai nuanțat, informațiile prezentate în comunicatul din 30 septembrie de după ședința de politică monetară, și sunt incluse și opiniile exprimate de unii dintre membrii board-ului, fără ca aceștia să fie numiți.

„Lipsește opinia experților din BNR pe baza căruia Consiliul de Administrație ia deciziile. Există un raport pregătit de economiștii din bancă privind situația economică și previziunile privind evoluția economiei, așteptările privind inflația și cum diferite opțiuni de politică monetară modifică prognoza. Acestea nu sunt publicate și nu știm pe baza căror progonoze votează cei din CA”, spune Cîțu.

Pe baza acestor informații, societatea ar putea analiza modul în care BNR ajunge să ia decizii cruciale pentru evoluția economiei și dacă acestea sunt corecte sau nu, spune Cîțu.

Unul dintre cele mai așteptate documente de către piețele financiare, minuta Comitetului de operațiuni de piață al Rezervei Federale a SUA e deschisă de analiza staff-ului asupra situației economice și financiare, precum și cu prognoza experților din Fed. Apoi sunt prezentate discuțiile board-ului (vezi aici ultimul document). Banca Centrală Europeană are un proces similar (vezi aici ultima minută a BCE)

„Pare că BNR vrea să dea cât mai puține informații despre modul în care ia deciziile de politică monetară, despre fundamentarea lor, despre modelele folosite. Poate au impresia că mai multă transparență nu e benefică pentru societate sau poate asta este formația celor din conducere, să fie cât mai puțin transparenți”, spune Cîțu.

BNR a ajuns să publice minutele și veniturile conducerii abia după un scandal televizat. Economistul Lucian Isar a acuzat că guvernatorul Mugur Isărescu încasează peste 40.000 de euro pe lună de la BNR. După mai multe bâlbe de comunicare privind leafa lui Isărescu, BNR a publicat, în cele din urmă, declarațiile de avere ale conducerii și a anunțat că va publica și minutele la o săptămână după fiecare ședință a CA, începând cu cea din septembrie.

Din minuta BNR observăm că unele opinii nu sunt asumate de toți cei din Consiliu. Astfel, unii membri consideră că persistența presiunilor dezinflaționiste poate avea la origine și tendințe structurale în economia globală. Membrii CA au votat totuși în unanimitate păstrarea condițiilor monetare. Singura schimbare adusă e reducerea RMO la valută cu două puncte procentuale la 10%. Sumele eliberate, circa 500 de milioane de euro, ar putea fi foarte curând împrumutate statului, așa cum s-a întâmplat și în situațiile anterioare.

“Vedem că unii dintre cei din CA au și opinii diferite față de restul, dar asta nu se concretizează într-un vot. Se votează numai în unanimitate, deși e mai bine de un an de când BNR așteaptă inflația să se întoarcă în țintă și nu o mai face”, spune Cîțu.

CITEȘTE ȘI Conversia creditelor în franci elvețieni va fi discutată din nou luni. Nica: Există consens politic pentru aplicarea cursului istoric

Retorica BNR, prezentă și în acest document, dar și în deciziile prezentate anterior, e că deflația din România e în fapt inflație negativă și este cauzată în mare măsură de reducerea taxelor pe consum. În absența reducerii TVA, inflația ar fi fost în țintă, arată rapoartele anterioare asupra inflației prezentate de BNR.

„BNR spune că există și factori fundamentali care contribuie la inflația scăzută”, remarcă Florin Cîțu.

Factorii fundamentali prezentați în minută care trag în jos prețurile se referă la evoluțiile economice din Europa pe fondul Brexit, evoluțiile din sistemul bancar european, din economiile emergente majore, precum și tensiunile geopolitice. Din cealaltă parte trag incertitudinile privind Legea dării în plată și cele legate de alte inițiative legislative ce vizează sistemul bancar și anticipată relaxare a politicii fiscale și a celei de venituri în perioada următoare.