Monia Dobrescu, Mușat & Asociații: Darea în plată nu se aplică în cazul în care cesionarul a cumpărat o datorie reziduală

Monia Dobrescu, Mușat & Asociații: Darea în plată nu se aplică în cazul în care cesionarul a cumpărat o datorie reziduală
scris 26 mai 2016

Românii care și-au pierdut casa în executare silită și au ajuns apoi datori la o firmă de recuperare creanțe s-ar putea să nu beneficieze de Legea dării în plată, în pofida intențiilor inițiatorilor legii. Monia Dobrescu, partener la Mușat și Asociații, a declarat pentru Profit.ro că Legea nu este incidentă în cazul în care cesionarul creanței a cumpărat datoria reziduală rezultată după executarea silită a imobilului ipotecat.

Datornicii cei mai loviți de soartă sunt cei care au pierdut casa în executare silită și au rămas datori cu sume foarte ridicate către băncile creditoare sau către o firmă de recuperare care a cumpărat datoria reziduală și a pus apoi popriri pe venituri. Unii dintre nefericiții rămași fără locuință datorează sume care nu pot fi plătite într-o viață de om, așa cum este situația lui Oliver Neagoe, a cărui poveste o puteți citi aici.

Acești oameni și-au pus speranța că ar putea scăpa de datoriile apăsătoare în recent adoptata lege a dării în plată. Un articol introdus de inițiatorul Daniel Zamfir în cel de-al doilea periplu al legii în Parlament spune că și cei executați silit pot cere instanței să ceară stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit.

Bancpost a solicitat instanței ridicarea excepției de neconstituționalitate pe Legea dării în plată CITEȘTE ȘI Bancpost a solicitat instanței ridicarea excepției de neconstituționalitate pe Legea dării în plată

Doar că cei care au fost executați silit de către bancă, iar apoi au ajuns datori la un recuperator, după ce banca a vândut creanța rămasă neacoperită de vânzare nu pot beneficia de legea dării în plată, spune avocatul de la Mușat și Asociații (sublinierile ne aparțin):

“Posibilitatea aplicării procedurii dării în plata a bunul imobil ipotecat are că premisă necesară ipoteza în care procedura executării silite fie nu a fost demarată încă, fie este în curs de derulare, însă nefinalizată.

În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile legii care prevăd că dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de formă executării silite care se continuă contra debitorului.

Astfel, prevederile legii nu pot fi incidente în situația în care cesionarul a achiziționat doar datoria reziduală rezultată în urmă executării silite a imobilului ipotecat”.

Potrivit Codului Civil, arată avocatul de la Mușat și Asociații, în cazul cesiunii de creanțe debitorul poate sa opună cesionarului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut invoca împotriva cedentului, iar debitorul va avea față de cesionar aceleași obligații care le avea și față de creditorul inițial.

“În același sens, debitorul va avea fata de acesta si totalitatea drepturilor corelative, inclusiv dreptul de a-i opune mijloacele de apărare pe care le avea fata de creditorul inițial, și, prin urmare, dreptul de a se prevala de dispozițiile noii legi și de a da în plata bunul imobil ipotecat”, arată avocatul.

Se creează astfel două categorii de debitori, deci o discriminare. Unii mai norocoși, care au fost executați de către bancă, dar au rămas datori la aceeași bancă după ce au fost evacuați din case, deci ar putea da în plată. Unii mai ghinioniști, care nu pot să dea în plată, din spusele avocatului Monia Dobrescu, pentru că după ce au fost evacuați, au ajuns datori la o firmă de recuperare care aparține fie chiar grupului bancar sau este parte a unui grup independent, care se ocupă cu gestiunea creanțelor.

Credit Europe Bank a pierdut un proces colectiv cu ANPC. Comisioanele, eliminate din contractele de credit CITEȘTE ȘI Credit Europe Bank a pierdut un proces colectiv cu ANPC. Comisioanele, eliminate din contractele de credit

Trebuie precizat că în cazul în care debitorii ar putea închide datoria către un recuperator de creanță care a cumpărat o datorie reziduală ei n-ar avea ce să dea efectiv în plată. Deci cesionarul creanței n-ar avea ce să primească pentru a închide datoria și ar rămâne chiar mai păgubit decât banca, pentru că a plătit bani pe creanța respectivă, pe care acum nu o mai poate realiza.

Firma de recuperare creanțe Kruk a respins o notificare venită de la un debitor care a solicitat ștergerea datoriei, pe motiv că nu mai este în vigoare contractul de credit ipotecar semnat inițial cu BCR încă de la data declarării scadenței anticipate, înainte de cesiunea creanței, potrivit unui document publicat de avocatul Adrian Cuculis.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai și deja există câteva zeci de înregistrări pe portalul instanțelor în care clienții în executare silită cer suspendarea executării în baza noii reglementări, dar și dosare în care băncile contestă notificările de dare în plată.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
darea in plata
executare silita
recuperatori creante
musat si asociatii
monia dobrescu
contestati executare