Orban: Guvernul își va asuma răspunderea pentru abrogarea sau modificarea unor măsuri din OUG 114 și justiție

Orban: Guvernul își va asuma răspunderea pentru abrogarea sau modificarea unor măsuri din OUG 114 și justiție
scris luni, 14:40

Guvernul își va asuma răspunderea săptămâna aceasta pentru abrogarea prevederilor Ordonanței de Urgență 114, modificată ulterior prin OUG 19, a declarat astăzi premierul Ludovic Orban.

Orban a precizat că asumarea răspunderii va viza două categorii de prevederi, unele referitoare la funcționarea justiției, incluzând abrogarea recursului compensatoriu, prorogarea pensionării anticipate a magistraților, a creșteri vechimii pentru accedere în magistratură de la 2 la 4 ani și a formării completelor de 3 magistrați în loc de doi,  iar altele vor viza abrogarea prevederilor ''nocive pentru economie din Ordonanța 114".

"A doua solicitare formulată către Biroul Politic Național e legată de abrogarea sau modificarea celor mai multe prevederi ale OUG 114, fatidica ordonanță 114. Din păcat, vedem că la nivelul Parlamentului, dezbaterile care se oparte în jurul OUG 114 nu se duc în direcția pe care ne-o dorim. Obiectivul nostru este de a anula prevederile legate de domeniul energiei, taxarea în domeniul energiei, de asemenea plafonarea prețului la care vând producători energia electrică și gazul natural către consumatori", a declarat Orban.

Și abrogarea prevederilor referitoare la supraimpozitarea sectorului financiar-bancar este urmărită prin asumarea răspunderii guvernului.

"De asemenea, obiectivul nostru îl reprezintă abrogarea suprataxării în domeniul comunicațiilor, abrogarea prevederilor profund nocive privind funcționarea pilonului doi de pensii, abrogarea prevederilor legate de fantomaticul fond de dezvoltare și investiții, care a inventat existența unor bani care, în realitate, sunt doar pe hârtie, nicidecum nu există în buget, pentru a da o formă de mită pentru primarii PSD, a căror implicare în campania electorală pentru prezidențiale a fost urmărită de fostul Guvern Dăncilă", spune primul ministru.

Facilitățile pentru sectorul construcțiilor prevăzute în OUG 114 vor fi însă menținute. "Spun din capul locului că nu vom afecta prevederile legate de sectorul de construcții, pentru că, din păcate, a abroga aceste prevederi ar duce la distrugerea sectorului de construcții, deoarece toate companiile din construcții au schimbat practic tote contractele de muncă în baza prevederilor OUG 114,. Dacă am reveni la sistemul anterior legat de salariul minim și de sistemul de impozitare și de percepere a contribuțiilor, practic am trimite în faliment foarte multe firme din domeniu", a declarat Orban.

OUG 114 a produs deja efecte în economie. În sectorul energetic, un impact semnificativ a fost creșterea amplă a importurilor de gaze.

Pentru administratorii fondurilor de pensii și pentru bănci costurile au fost de asemenea resimțite deja.

Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) sunt obligați, conform prevederilor legale, să majoreze capitalul social cu echivalentul a 75 milioane de euro până la finele acestui an, primele infuzii fiind operate deja de NN Pensii, liderul pieței, și Generali Pensii, potrivit informațiilor Profit.ro.

Astfel, acționarii NN Pensii au adus 131,1 milioane de lei, capitalul social al companie urcând la 206,1 milioane de lei. În cazul Generali Pensii, infuzia a fost de 15 milioane de lei, la 67 milioane de lei.

Calculele arată că Allianz-Țiriac trebuie să-și majoreze capitalul social cu aproape 110 milioane de lei, Metropolitan Life cu 60 milioane de lei, Aegon Pensii cu peste 31 miloane de lei, iar BRD Pensii cu 9 milioanede lei. În cazul BCR Pensii, nivelul actual al capitalului social respectă prevederile legale în privința acestui indicator.

La finalul anului 2018, fără consultare și fără nicio analiză de impact, fostul Executiv Dăncilă a adoptat OUG 114/2018, act normativ care a modificat substanțial cadrul general de existență și funcționare a Pilonului II, prin introducerea de noi cerințe de capital pentru administratori, de până la 750 de milioane de euro la nivelul întregii industrii pentru anul 2019 (conform unor calcule neoficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară - ASF), reducerea cu până la 70% a comisioanelor de administrare și alte măsuri, precum opționalizarea Pilonului II și eliminarea sa de facto pentru angajații din sectorul de construcții.

În urma unor consultări cu administratorii fondurilor de pensii private din România, la finalul lunii martie a acestui an, prin OUG 19/2019, a fost suspendată până la 31 mai 2019 aplicarea cerințelor cu privire la capitalul social suplimentar cerut administratorilor de pensii Pilon 2, fiind însă menținute neschimbate celelalte măsuri.

Ulterior, prin OUG 38/2019, Executivul Dăncilă a modificat cerințele de capital solicitate administratorilor de pensii private (Pilonul II), după ce administratorii au afirmat la unison că există "incertitudini semnificative" cu privire la continuare activității.

Reducerea comisioanelor a avut ca efect pentru cei șapte administratori prezenți pe Pilonul II, în primele șase luni ale acestui an, o scădere medie de 37,5% a veniturilor totale, la 147,46 milioane de lei, de la 235,83 milioane de lei la finele lunii iunie 2018. Totodată, după 7 ani de profit, rezultatul agregat al administratorilor arată un minus de 33,94 milioane de lei, comparativ cu un rezultat pozitiv de 54,93 milioane de lei la mijlocul anului 2018.

Defalcat, datele Profit.ro relevă că doar Allianz-Țiriac Pensii și BCR Pensii au reușit să închidă primul semestru pe plus, restul administratorilor raportând pierdere, cum ar fi NN Pensii - 17,05 milioane de lei, Aegon Pensii - 7,67 milioane de lei și Metropolitan Pensii - 6,44 milioane de lei.

Nicio schimbare încă pentru IRCC

Pentru sectorul financiar-bancar, premierul Ludovic Orban a menționat că asumarea răspunderii urmărește eliminarea supraimpozitării, vizând cel mai probabil, eliminarea taxei pe active bancare din OUG 114, care a produs deja efecte la jumătatea anului. Nu a menționat, însă, nicio intenție de modificare cu această ocazie și a prevederilor legate de noul indice IRCC, care a înlocuit Robor în calculul dobânzilor variabile la creditele de consum, a cărui reglementare și funcționare e considerată problematică de bancheri. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu a menționat încă de la audierea sa în Parament că Guvernul PNL va putea interveni asupra taxei pe activele financiare, dar nu și asupra noului indice IRCC. “Neintervenția” pe indice nu înseamnă, însă, că Guvernul nu va susține modificarea actualei metodologii de calcul a acestuia, criticată de bănci, de BNR, dar și de instituții ca FMI, ci că nu el va iniția propunerile de îmbunătățire, așteptându-le să vină de la banca centrală, a explicat atunci Cîțu, pentru Profit.ro.

“Nu noi vom iniția propunerile. Soluțiile de schimbare la calculul indicelui, înainte de a le asuma prin OUG, trebuie să vină de la BNR și după discuții cu băncile comerciale pentru a vedea care este cea mai potrivită variantă”, spunea acesta.

Problema imposibilității asumării mai rapide prin OUG, până la finele anului, rămâne și în acest caz. O situație delicată este cauzată de faptul că indicele este administrat, potrivit legii, de Comisia de Prognoză, iar de la 1 ianuarie 2020 băncile sunt obligate (prin Regulamentul (UE) 2016/1011 –Benchmark Regulation (BMR ) introduce criteriile minimale pe care un indice de referință trebuie să le îndeplinească) să folosească în contractele de împrumut doar indici de referință furnizați de entități exceptate de la BMR care au dreptul de a administra astfel de indici. Or, nu este clar în ce măsură Prognoza îndeplinește aceste condiții pentru a nu se încălca legislația europeană.

BNR a început, de fapt, de mai mult timp discuții cu Ministerul Finanțelor din guvernul Dăncilă pentru modificarea indicelui IRCC. Guvernatorul Mugur Isărescu a confirmat, în iulie, existența acestor discuții, însă a refuzat să precizeze care este varianta concretă pe care o recomandă. “Acum discutăm cu hârtiile pe masă, nu cu idei”, a spus acesta, într-o conferință, precizând că “relația BNR cu Guvernul și cu MF la nivel înalt e mult îmbunătățită față de începutul anului când era, așa, greu de descris”.

Pentru banca centrală, renunțarea la varianta inițială din OUG 114, în care dobânda creditelor era legată direct de dobânda cheie a BNR, a rezolvat un rău mult mai mare, însă nici compromisul găsit prin introducerea IRCC nu este bun. Isărescu a arătat că noul indice poate crește inflația, stimulând creditarea mai mult decât trebuie, în condițiile în care e un decalaj mare, de două trimestre, între perioada pentru care este calculat și perioada în care se aplică efectiv în calculul dobânzilor. “IRCC privește prea mult în spate, și nu înainte și nu este corelat cu perspectiva de inflație. Perspectiva se plimbă în jurul a 4%, iar indicele e în spate. Robor era mai apropiat de perspectiva de inflație”, spunea Isărescu, în vară. Ca urmare, impactul IRCC asupra creditării și mecanismului de transmisie a politicii monetare a fost trecut de BNR printre incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației.

IRCC a crescut, din iulie, de la 2,36% (valoarea din trimestrul 4 din 2018, aplicabilă până la jumătatea lui 2019) la 2,63% (valoare aferentă primului trimestru din 2019, aplicabilă în perioada iulie-septembrie), determinând creștrerea dobânzii medii din piață la creditele ipotecare. Din octombrie, IRCC s-a actualizat la o valoare de 2,65%, cu 2 puncte de bază mai ridicată decât cea anterioară.

Și Fondul Monetar Internațional a criticat IRCC, pe motiv că noua referință are mai multe defecte, „incluzând modul de calcul care se uită în urmă, volatilitatea ridicată (generată de lichiditate) și potențiala confuzie venită din folosirea în paralel a IRCC pentru împrumuturile noi și a ROBOR pentru cele existente”. Fondul consideră că din aceste cauze referința poate duce la slăbirea transmisiei măsurilor de politică monetară și pune în discuție potrivirea acesteia pentru creditele ipotecare.

Deficiențe în metodologia de calcul

La rândul lor, băncile au semnalat și mai multe probleme pe care metodologia de calcul a indicelui le crează. Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a arătat că o primă deficiență provine din faptul că  tranzacțiile nu sunt suficiente și corespunzatoare. Astfel, metodologia de calcul a IRCC se bazeaza într-o pondere covârșitoare pe tranzacții pe termene foarte scurte - overnight sau de o săptămână – în timp ce e utilizat pentru a reflecta așteptările în privința ratelor de dobânda pe termene mai lungi – 3 sau 6 luni. Nu face distincție între palierele de maturitate ale tranzacțiilor pe rate de dobândă și se cumulează elemente de natură economică cu totul diferită – de exemplu, tranzacțiile overnight sunt adunate cu tranzacții pe 3 sau pe 6 luni – ceea ce face îndoielnică relevanța rezultatului obținut în urma calculului.

În plus, se bazează pe măsurarea unor evoluții din trecut și nu înglobează așteptările pieței privind evoluția viitoare a dobânzilor pe termen scurt pentru perioada pentru care se vrea ca indicele să reprezinte o referință. De asemenea, IRCC nu reprezinta costul marginal al fondurilor pentru banci, prin urmare are o relevanță redusă pentru coordonarea administrării activelor și pasivelor bancare, creând dezechilibre între administrarea celor doua părți ale bilanțului bancar. Aceste dezechilibre aduc costuri suplimentare, care se vor reflecta și în marjele practicate de bănci în relația cu clienții.

Decalajul temporal mediu de 4,5 luni între momentul la care au loc tranzacțiile pe baza cărora se determină IRCC și perioada pentru care se aplică acest indice este o altă problemă majoră a metodologiei de calcul, arată CPBR, pentru că produce distorsiuni ale efectelor măsurilor de politică monetară, putând exista perioade în care inflația e în scadere, iar IRCC și implicit costul creditelor în creștere.

La fel de problematică e și preponderența tranzacțiilor pe termen scurt în calculul indicelui, care induce volatilitate mai mare decat cea a ratelor de dobanda pe termene medii si lungi. Consumatorii pot fi afectați prin “șocuri de sarcină” neanticipate și dificil de suportat, riscul volatilității crescute a valorilor IRCC de la un trimestru la altul menținându-se chiar în condițiile  atenuării variațiilor zilnice ale indicelui prin aplicarea unei medii trimestriale.

Efectele acestor neajunsuri metodologice, spune CPBR, vor fi, pentru consumatori, creșterea costurilor de creditare pentru consumatori și lipsa de predictibilitate a ratelor lunare de plată. Pentru bănci, apar dificultăți în gestiunea activelor și pasivelor, cu costuri administrative suplimentare. În fapt, caracterul mai volatil al IRCC va crește și costul riscului de creditare, care se va reflecta în prețul produselor financiare.

Pentru a elimina aceste probleme, patronatul băncilor consideră necesară revizuirea metodologiei de calcul al IRCC. Ca măsura imediată propune reducerea decalajului temporal între momentul la care au loc tranzacțiile pe baza cărora se determină IRCC și perioada pentru care se aplică acest indice. Apoi, ca masură prioritară, cere constituirea unui grup de lucru la care să participe toți actorii relevanți din piață pentru a defini un set de indici de referință pe scadențe mai lungi, mai adecvat particularităților pieței românești. Un studiu de impact ar putea evalua mai multe soluții de modificare a metodologiei de calcul al IRCC, o inspirație putând fi și alte practici internaționale (e.g. înlocuirea EONIA cu €STR).

Implicațiile asumării răspunderii guvernului

Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă trece o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege.

Dacă Guvernul nu a fost demis,  proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere.

Știre în curs de actualizare

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ludovic orban
oug 114
asumarea raspuderi