Președintele ARB, Bogdan Neacșu, reacționează după controlul inopinat al Concurenței la bănci: Dobânzile mai mari reflectă concurența între bănci pentru a-și acoperi nevoile de lichiditate

Președintele ARB, Bogdan Neacșu, reacționează după controlul inopinat al Concurenței la bănci: Dobânzile mai mari reflectă concurența între bănci pentru a-și acoperi nevoile de lichiditate
scris 2 nov 2022

Creșteri ale dobânzilor se înregistrează nu doar în România, ci și la nivel global, în context inflaționist, iar avansul bonificațiilor oferite la depozite arată că băncile sunt în concurență în atragerea de resurse de la clienți pentru a-și acoperi nevoia de lichiditate, a arătat Bogdan Neacșu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), într-o poziție transmisă după controlul declanșat de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci care participă la calculul ratei ROBOR.

Profit.ro a anunțat ieri un control inopinat declanșat de Consiliul Concurenței la bănci, în care  inspectorii au urmărit strângerea de probe pentru demonstrarea existenței unei înțelegeri de tip cartel între instituțiile financiare care participă la calculul ratei ROBOR. Inspectorii au verificat calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând e-mail-uri, mesagerii WhatsApp și platforma de comunicare între dealeri, arată sursele Profit.ro.

″Preocuparea Consiliului Concurenței în ceea ce privește evoluția dobânzilor bancare, în măsura în care acestea se reflectă în ratele plătite de consumatori și în modul de remunerare a depozitelor, este normală. Aș spune chiar că este binevenită și este un semnal că lucrurile sunt sub control și că autoritățile se preocupă și sunt, împreună cu băncile, în serviciul populației. Nu trebuie să existe niciun dubiu privind acest subiect, mai ales când impactează o mare parte a populației″, spune Neacșu.

Președintele ARB reamintește că "creșteri ale ratelor dobânzilor – atât pe palierul consumatorilor, cât și la nivelul piețelor interbancare se înregistrează nu doar în România, ci la nivel global, în contextul valului inflaționist. Piața banilor este o piață liberă, în care prețurile – ratele dobânzilor – se formează pe baza lichidității (raportul cerere-ofertă) și încorporează atât condițiile curente de piață, cât și anticipațiile jucătorilor din piață, iar în prezent suntem într-un context marcat de volatilitate ridicată și multiple incertitudini".

Neacșu ține să precizeze că dobânzile mai mari reflectă concurența în creștere a băncilor pentru a-și putea asigura nevoile de lichiditate în contextul actual, fapt reflectat de nivelul majorat al bonificațiilor la depozite: "Faptul că semnalele legate de evoluția prețurilor au contribuit la creșterea dobânzilor oferite la depozite, de la mai puțin de 1,5% la începutul anului – în cazul depozitelor pentru populație, până la 7,5% - media la nivelul pieței la sfârșitul lunii septembrie este o ilustrație a modului de funcționare a mecanismelor de piață și arată că băncile sunt în concurență pentru a-și acoperi nevoia de lichiditate prin atragerea de resurse de la clienți.″

EXCLUSIV Controlul Concurenței la bănci: Inspectorii au căutat probe de cartel pe ROBOR în telefoanele, calculatoarele, e-mailurile și mesageriile președinților băncilor, șefilor de Trezorerie și dealerilor CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Controlul Concurenței la bănci: Inspectorii au căutat probe de cartel pe ROBOR în telefoanele, calculatoarele, e-mailurile și mesageriile președinților băncilor, șefilor de Trezorerie și dealerilor

Consiliul Concurenței derulează controale la principalele bănci din țară cu privire la ROBOR, a confirmat astăzi președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, informațiile Profit.ro pe această temă, solicitat fiind în acest sens, arătând că instituția este interesată dacă există înțelegeri între unii actori de pe piață care să facă această creștere a indicelui mai mare decât ar fi justificată.

"Derulăm de ieri dimineață o serie de controale la principalele bănci din țară, controalele sunt derulate în continuare, deci ele nu sunt finalizate și cu siguranță analiza concluziilor va dura. Deci, vom ieși și vom comunica în momentul în care avem mai multe informații. Momentan nu pot decât să confirm, înțeleg că a ieșit de la companii, ceea ce ne-a surprins, nu suntem obișnuiți, companiile să anunțe ele că sunt investigate de Consiliul Concurenței, nu știu de ce au făcut-o. Dar, în orice caz, vă confirm că de ieri dimineață se derulează controale pe baza procedurilor noastre legale, cu autorizare judiciară", a declarat Chirițoiu la Parlament.

"Foarte important de spus - noi nu investigăm prețuri. Și e normal ca prețurile să crească, inclusiv dobânzile să crească sau să scadă, în condițiile pieței. În momentul de față avem o inflație foarte mare, de două cifre, deci prețurile cresc. Ce faci când cresc prețurile? Ai două pârghii să oprești creșterea prețurilor. Pe de o parte, Guvernul, prin Ministerul de Finanțe, reduce cheltuielile publice, reduce deficitul bugetar: pe cealaltă parte, Banca Națională crește dobânzile. O creștere a dobânzilor în piață e normală, e mecanismul prin care luptăm cu creșterea prețurilor. Deci, noi nu investigăm creșterea dobânzilor în sine, ci vrem să vedem dacă nu cumva, pe acest climat unde era normal să aibă loc o creștere a dobânzilor, nu există și înțelegeri între unii actori de pe piață care să facă această creștere mai mare decât ar fi ea justificată", a transmis Chirițoiu.

El a menționat că "au existat informații în piață, dar, în esență, a fost autosesizare" în acest caz, respectiv pe bază de analiză proprie.

"Dacă există dovezi de încălcare a legii, atunci noi vom aplica sancțiuni, după ce dăm posibilitatea companiilor să se apere, evident. Dacă nu suntem convinși de apărările lor, vom aplica sancțiuni ca oricărei alte companii. (...) Investigația noastră durează, știți că media e de doi ani. Investigația aceasta, care este complicată, nu mă aștept să fie mai scurtă decât o investigație normală. (...) Evident, pe parcursul investigație ne vom consulta cu Autoritatea de Reglementare, că ei au cea mai bună expertiză în statul român privind sectorul bancar. Dar investigația e pornită pe analiza noastră, nu e legată de vreo sesizare primită din partea altei instituții. (...) Nu se rezumă numai la ROBOR, ne uităm și la alte lucruri", a mai spus președintele Consiliului Concurenței.

Cele 10 bănci vizate de controlele Consiliului Concurenței sunt Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, cele care participă la calculul ratei ROBOR.

O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au "atacat leul", și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.

EXCLUSIV VIDEO PROFIT NEWS TV Vicepreședintele Băncii Naționale a Austriei explică: Cum trebuie luptat împotriva inflației. \ CITEȘTE ȘI EXCLUSIV VIDEO PROFIT NEWS TV Vicepreședintele Băncii Naționale a Austriei explică: Cum trebuie luptat împotriva inflației. "Unii vor cădea, alții vor supraviețui."

La BRD, inspectorii au sancționat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general de atunci, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecție. Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informații inexacte către inspectorii de concurență.

După contestații în instanță, BRD, care a atacat și la Curtea Constituțională, a obținut anularea sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar reducerea la jumătate a cuantumului inițial de 3,4 milioane de euro.

În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenței (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă și a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost de fapt criza financiară internațională.

Detaliile din raportul publicat în 2019, la mulți ani distanță de controlul inițial,  arată panica generalizată din piață, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenția aspră a BNR pentru a ține leul, în prag de alegeri, și câteva informații despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziția publicului, după ce Consiliul Concurenței a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigație.

RAPORT De ce n-a găsit Consiliul Concurenței cartel pentru creșterea ROBOR în 2008, cum au profitat unele bănci de intervenția BNR și cine era cel mai mare speculator pe leu CITEȘTE ȘI RAPORT De ce n-a găsit Consiliul Concurenței cartel pentru creșterea ROBOR în 2008, cum au profitat unele bănci de intervenția BNR și cine era cel mai mare speculator pe leu

În august anul acesta, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că băncile "au sărit calul" și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat, fiind clară tendința acestora și a traderilor să privească pesimist viitorul, a fost atunci mesajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării raportului asupra inflației, transmițând bancherilor să fie mai atenți la semnalele BNR.

Rata ROBOR pentru fiecare scadență este calculată de băncile agenți de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor. Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID și ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID și ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeași zi în termen de 5 minute de la fixing.

 

viewscnt
Afla mai multe despre
cartel robor
consiliul concurentei
bogdan neacsu
arb