Rezultatele 1 - 25 din 43 pentru "arb"

Băncile din România au primit cereri de suspendare a ratelor pentru 317.000 de împrumuturi, atât în baza ofertelor proprii cât și în temeiul OUG 37/2020.

Băncile din România au primit aproximativ 270.000 de solicitări primite de la clienții persoane fizice și juridice pentru suspendarea ratelor lunare din contractele de credit încheiate cu acestea, peste 65% fiind deja soluționate. 17% din persoanele fizice cu credite au cerut deja suspendarea ratelor fie pe oferta băncilor, fie în baza prevederilor OUG 37.

Băncile au primit aproximativ 150.000 solicitări de la persoanele fizice pentru suspendarea ratelor lunare din contractele de credit începând cu jumătatea lunii martie și circa un sfert dintre aceste solicitări au fost soluționate, restul fiind în curs de procesare.

Băncile din România cer “echilibru și rațiune economică” în deciziile autorităților publice și recomandă evitarea unor soluții generalizate precum amânarea plății ratelor cu 9 luni, care ar putea duce la probleme de lichiditate. Comentariile bancherilor vin în contextul în care Guvernul discută din nou ordonanța de urgență pentru amânarea ratelor după ce a fost criticat, inclusiv pentru că debitorii ar urma să plătească dobânzi la dobânzile amânate.

Uniunea Europeană vrea să inverseze proporțiile în care sistemul bancar și piețele de capital susțin intermedierea financiară, într-o încercare de a se apropia mai mult de modelul american. Un obiectiv încă dificil de îndeplinit cu o populație mult mai reticentă la risc față de cea din SUA, care preferă să-și țină avuția în imobile sau în active financiare lichide de tipul depozitelor bancare sau numerarului.

Structura prețului creditelor este încărcată preponderent de costurile operaționale și cele cu riscul, în timp ce marja de profit reprezintă o optime, arată un studiu privind creșterea intermedierii financiare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers, la comanda băncilor. Potrivit documentului, băncile ar recupera pierderea din taxa pe activele bancare plătită timp de un an într-un interval de 5 ani, la nivelurile medii de profitabilitate din ultimii 4 ani.

Ultima variantă de modificare a taxei pe active, analizată de Finanțe și discutată cu BNR, prezentată astăzi de Profit.ro, nu ține cont de propunerile și observațiile transmise de bancheri ministerului, în prima întâlnire de lucru din februarie, ultima la care guvernul i-a consultat.

Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.

Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.

Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.

Solvabilitatea minimă, stabilită la 8% prin reglementările de la Basel, urmare a modului în care sunt luate în calcul cerințele de capital pentru băncile de risc sistemic având credite neperformante, va ajunge la 15% în cazul unor bănci românești, a anunțat Radu Ghețea, președintele CEC Bank, la Profit Financial.forum.

Radu Grațian Ghețea, președintele CEC Bank, spune că reglementarea a devenit o povară după criză și că este nevoie de o revizuire împreună cu băncile, pentru că se pune frână dezvoltării activității bancare. Ghețea spune că cerințele de capital și noile prevederi privind restructurarea creditelor sunt prea rigide.

Bancherii promit să ia singuri măsuri pentru protejarea clienților cu credite ajunși în dificultate, adoptând un nou Cod de Conduită pe care se angajează să-l respecte întreaga industrie, într-un context în care mai multe proiecte legislative aflate în dezbaterea Parlamentului propun intervenții administrative dure în activitatea de creditare, în regulile de stingere a obligațiilor și în libertatea contractuală, invocând necesități de protecție a consumatorului (eliminarea titlului executoriu pentru contractele de credit, plafonarea dobânzilor la creditele populației, limitarea recuperării de la debitori a creanțelor cesionate la cel mult dublul valorii la care creanța a fost cumpărată de la bancă).

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a explicat, într-o scrisoare trimisă președintelui Comisiei de buget finanțe din Senat, de ce Banca Națională nu susține proiectul de lege care ar permite și clienților care au luat credite Prima Casă garantate de stat să dea în plată locuințele pentru a stinge obligația către bancă. Inițiat de senatorul Daniel Zamfir, proiectul nu a primit nici acordul Guvernului, nici al Ministerului Finanțelor.

Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată, a propus printr-un proiect de lege, prezentat în premieră pentru Profit.ro, ca beneficiarii programului Prima Casă să nu fie excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar. Proiectul respectiv nu se bucură însă de sprijinul Băncii Naționale a României, nici al băncilor, dar, în forma actuală, nici de sprijinul Ministerului Finanțelor Publice, respectiv al Guvernului, conform informațiilor Profit.ro.

Asociația Română a Băncilor a prezentat Executivului proiectul înființării unui grup de lucru pentru a găsi soluții care să ducă la creșterea creditul privat, în condițiile în care intermedierea financiară este în continuă scădere raportat la mărimea economiei.

Șefii asociațiilor și patronatelor bancare cred că ideea de plafonare a dobânzilor la credite este greșită, aducând mai multe consecințe rele decât beneficii pentru consumatori. Dacă, însă, legiuitorul nu renunță la o astfel de soluție, o variantă endogenă de plafonare (multiplu pentru DAE medie a pieței) ar fi mai puțin nocivă, în opinia lor, decât varianta exogenă (multiplu al dobânzii de referință, stabilit de BNR) prevăzută în proiectul aprobat de Senat, care va intra mâine în dezbaterea comisiilor din Camera deputaților.

Pierderile financiare raportate de băncile din România au fost generate de criza financiară globală, au susținut vineri, într-un comunicat comun de presă, reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB) și Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), care au precizat că pierderile au avut drept consecință necesitatea suplimentării capitalului social cu sume importante, care au intrat în România de la acționarii străini.

Sărăcia și lipsa de educație a populației, legislația populistă și mult prea permisivă cu firmele care caută insolvența sau cu activități prea puțin transparente, dar și apetența companiilor către credite intragrup în detrimentul împrumuturilor bancare au făcut ca România să cadă continuu în topul țărilor europene privind gradul de intermediere financiară. Este una dintre concluziile unora dintre cei mai importanți bancheri din România, la Profit Growth Forum, organizat cu sprijinul BNR.

România are o situație macroeconomică foarte bună, dar și riscurile sunt mai mari, în contextul în care motoarele reprezentate de stimulii fiscali și monetari vor scădea în intensitate, iar creditarea trebuie să redevină motorul creșterii economice, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul Forumului Pieței Financiare, organizat de Asociația Română a Băncilor (ARB).

Băncile din România trebuie să recâștige credibilitatea în fața clienților, după o perioadă de câțiva ani în care aceasta a scăzut, în linie cu creditarea, și trebuie să se apropie mai mult de clienți și să-i cultive, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul Forumului Pieței Financiare, organizat de Asociația Română a Băncilor (ARB).

Băncile cer garanții de la stat pentru a putea finanța întreprinderile mici și mijlocii, în condițiile în care 80% dintre firmele din această categorie n-au accesat niciodată credite bancare, din lipsă de garanții suficiente sau capital. După ce s-au fript cu creditele neperformante pe acest segment în criză, bancherii sunt selectivi cu cine finanțează și spun că au redus marjele în competiția pentru clienții buni, ceea ce le amenință veniturile “în caz că se întâmplă ceva”.

Asociația Română a Băncilor, organizația profesională care reunește băncile din piață, și-a schimbat logo-ul și a prezentat noua strategie. ARB are ca obiectiv principal creșterea bunăstării economice și vrea, printre altele, să ridice nivelul de educație financiară al populației. Asociația a făcut un manual de economie și discută cu Ministerul Educației pentru transformarea economiei în disciplină obligatorie pentru elevi.

Adunarea Generală a Asociației Române a Băncilor (ARB) a votat joi noua componență a consiliului director, în care au fost numiți ca membri Cornel Theodor Stănescu, reales, și Ion Popovici, ales în locul Mirelei Bordea, a anunțat asociația. Conducerea consiliului director al ARB este asigurată de președintele Sergiu Oprescu, de Luminița Delia Runcan (vicepreședinte), precum și de membrii Cătălin Pârvu, Gabriela Gavrilescu și Codin Năstase.

Asociația Română a Băncilor este în negocieri cu autoritățile de resort pentru o schimbare a cadrului de reglementări în așa fel încât acesta să permită furnizarea unor servicii bancare digitale integrale. Nivelul de securitate și recunoașterea tranzacțiilor sunt aspecte care nu permit eliminarea totală a hârtiilor, precum și costul de autentificare a operațiunilor digitale, atrage atenția Valentin Vancea, șef de operațiuni la Banca Comercială Carpatica.