Rezultatele 1 - 25 din 50 pentru "arb"

Adunarea Generală a Asociației Române a Băncilor (ARB) a votat azi noua componență a Consiliului Director. Bogdan Neacșu, directorul general CEC Bank, cel mai tânăr șef de bancă, este noul președinte, în locul lui Sergiu Oprescu, președintele executiv Alpha Bank, care nu a mai candidat pentru un nou mandat, după ce, anul trecut, a preluat noi responsabilități internaționale extinse în cadrul grupului financiar elen. Vicepreședinte a fost aleasă Gabriela Nistor, director general adjunct pe retail la Banca Transilvania, care o înlocuiește pe Luminița Delia Runcan, șefa pe risc de la aceeași bancă.

Bogdan Neacșu, directorul general CEC Bank, cel mai tânăr șef de bancă, este noul președinte al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB), potrivit votului din Adunarea Generală de asăzi a Asociației. După două mandate la conducerea Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB), preluată în 2015, Sergiu Oprescu, președintele executiv Alpha Bank, nu a mai candidat pentru un nou mandat, după ce, anul trecut, a preluat noi responsabilități internaționale extinse în cadrul grupului financiar elen, fiind numit și președinte al holdingului care administrează rețeaua internațională a grupului din Grecia.

După două mandate la conducerea Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB), preluată în 2015, Sergiu Oprescu, președintele executiv Alpha Bank, nu mai nu ma candidează pentru un nou mandat, după ce, anul trecut, a preluat noi responsabilități internaționale extinse în cadrul grupului financiar elen, fiind numit și președinte al holdingului care administrează rețeaua internațională a grupului din Grecia. Bogdan Neacșu, director general CEC Bank, și Dan Sandu, director general Intesa SanPaolo Bank, candidează pentru funcția de președinte al Consiliului Director, care va fi supusă la vor în Adunarea Generală a ARB, alături de alte mandate de membu în Consiliu pentru care expiră mandatele.

Băncile prezente în România spun că debitorii ar trebui să analizeze atent dacă vor să ceară suspendarea ratelor, având în vedere că ratele cresc după expirarea moratoriului.

Volumul creditelor noi acordate de bănci populației și companiilor în șase luni de la debutul pandemiei COVID-19 se ridică la 38,5 miliarde de lei, a anunțat luni Asociația România a Băncilor (ARB), care citează datele BNR.

Adunarea Generală a Asociației Române a Băncilor (ARB) a votat noua componență a Consiliului Director și completarea a două posturi vacante cu Mioara Popescu, director executiv al Idea Bank și Cristian Agalopol, director al piețelor de capital pentru Europa Centrală și de Est la Citi.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Națională a României (BNR), Ministerul Finanțelor și Asociația Română a Băncilor (ARB) lansează în parteneriat FinClub, un program de educație financiară destinat elevilor de liceu din clasele X-XII, pasionați de piața financiară.

Băncile din România au primit cereri de suspendare a ratelor pentru 317.000 de împrumuturi, atât în baza ofertelor proprii cât și în temeiul OUG 37/2020.

Băncile din România au primit aproximativ 270.000 de solicitări primite de la clienții persoane fizice și juridice pentru suspendarea ratelor lunare din contractele de credit încheiate cu acestea, peste 65% fiind deja soluționate. 17% din persoanele fizice cu credite au cerut deja suspendarea ratelor fie pe oferta băncilor, fie în baza prevederilor OUG 37.

Băncile au primit aproximativ 150.000 solicitări de la persoanele fizice pentru suspendarea ratelor lunare din contractele de credit începând cu jumătatea lunii martie și circa un sfert dintre aceste solicitări au fost soluționate, restul fiind în curs de procesare.

Băncile din România cer “echilibru și rațiune economică” în deciziile autorităților publice și recomandă evitarea unor soluții generalizate precum amânarea plății ratelor cu 9 luni, care ar putea duce la probleme de lichiditate. Comentariile bancherilor vin în contextul în care Guvernul discută din nou ordonanța de urgență pentru amânarea ratelor după ce a fost criticat, inclusiv pentru că debitorii ar urma să plătească dobânzi la dobânzile amânate.

Uniunea Europeană vrea să inverseze proporțiile în care sistemul bancar și piețele de capital susțin intermedierea financiară, într-o încercare de a se apropia mai mult de modelul american. Un obiectiv încă dificil de îndeplinit cu o populație mult mai reticentă la risc față de cea din SUA, care preferă să-și țină avuția în imobile sau în active financiare lichide de tipul depozitelor bancare sau numerarului.

Structura prețului creditelor este încărcată preponderent de costurile operaționale și cele cu riscul, în timp ce marja de profit reprezintă o optime, arată un studiu privind creșterea intermedierii financiare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers, la comanda băncilor. Potrivit documentului, băncile ar recupera pierderea din taxa pe activele bancare plătită timp de un an într-un interval de 5 ani, la nivelurile medii de profitabilitate din ultimii 4 ani.

Ultima variantă de modificare a taxei pe active, analizată de Finanțe și discutată cu BNR, prezentată astăzi de Profit.ro, nu ține cont de propunerile și observațiile transmise de bancheri ministerului, în prima întâlnire de lucru din februarie, ultima la care guvernul i-a consultat.

Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.

Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.

Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.

Solvabilitatea minimă, stabilită la 8% prin reglementările de la Basel, urmare a modului în care sunt luate în calcul cerințele de capital pentru băncile de risc sistemic având credite neperformante, va ajunge la 15% în cazul unor bănci românești, a anunțat Radu Ghețea, președintele CEC Bank, la Profit Financial.forum.

Radu Grațian Ghețea, președintele CEC Bank, spune că reglementarea a devenit o povară după criză și că este nevoie de o revizuire împreună cu băncile, pentru că se pune frână dezvoltării activității bancare. Ghețea spune că cerințele de capital și noile prevederi privind restructurarea creditelor sunt prea rigide.

Bancherii promit să ia singuri măsuri pentru protejarea clienților cu credite ajunși în dificultate, adoptând un nou Cod de Conduită pe care se angajează să-l respecte întreaga industrie, într-un context în care mai multe proiecte legislative aflate în dezbaterea Parlamentului propun intervenții administrative dure în activitatea de creditare, în regulile de stingere a obligațiilor și în libertatea contractuală, invocând necesități de protecție a consumatorului (eliminarea titlului executoriu pentru contractele de credit, plafonarea dobânzilor la creditele populației, limitarea recuperării de la debitori a creanțelor cesionate la cel mult dublul valorii la care creanța a fost cumpărată de la bancă).

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a explicat, într-o scrisoare trimisă președintelui Comisiei de buget finanțe din Senat, de ce Banca Națională nu susține proiectul de lege care ar permite și clienților care au luat credite Prima Casă garantate de stat să dea în plată locuințele pentru a stinge obligația către bancă. Inițiat de senatorul Daniel Zamfir, proiectul nu a primit nici acordul Guvernului, nici al Ministerului Finanțelor.

Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată, a propus printr-un proiect de lege, prezentat în premieră pentru Profit.ro, ca beneficiarii programului Prima Casă să nu fie excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar. Proiectul respectiv nu se bucură însă de sprijinul Băncii Naționale a României, nici al băncilor, dar, în forma actuală, nici de sprijinul Ministerului Finanțelor Publice, respectiv al Guvernului, conform informațiilor Profit.ro.

Asociația Română a Băncilor a prezentat Executivului proiectul înființării unui grup de lucru pentru a găsi soluții care să ducă la creșterea creditul privat, în condițiile în care intermedierea financiară este în continuă scădere raportat la mărimea economiei.

Șefii asociațiilor și patronatelor bancare cred că ideea de plafonare a dobânzilor la credite este greșită, aducând mai multe consecințe rele decât beneficii pentru consumatori. Dacă, însă, legiuitorul nu renunță la o astfel de soluție, o variantă endogenă de plafonare (multiplu pentru DAE medie a pieței) ar fi mai puțin nocivă, în opinia lor, decât varianta exogenă (multiplu al dobânzii de referință, stabilit de BNR) prevăzută în proiectul aprobat de Senat, care va intra mâine în dezbaterea comisiilor din Camera deputaților.

Pierderile financiare raportate de băncile din România au fost generate de criza financiară globală, au susținut vineri, într-un comunicat comun de presă, reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB) și Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), care au precizat că pierderile au avut drept consecință necesitatea suplimentării capitalului social cu sume importante, care au intrat în România de la acționarii străini.