VIDEO Profit E-commerce - Bogdan Pătru, MasterCard: Nu vrea nimeni să interzică numerarul. Poate că ar trebui să am în Constituție și că e dreptul meu să plătesc electronic

VIDEO Profit E-commerce - Bogdan Pătru, MasterCard: Nu vrea nimeni să interzică numerarul. Poate că ar trebui să am în Constituție și că e dreptul meu să plătesc electronic
Profit.ro
Profit.ro
scris 23 oct 2023

Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România și Croația, spune că este uneori amuzat de discuțiile despre posibila interzicere a tranzacțiilor în numerar în România, pe modelul țărilor nordice, câtă vreme numerarul domină ca mijloc de plată. Dacă se vorbește de o introducere a dreptului la plată cash în Constituție, ar trebui să se decidă și dreptul la plata electronică, spune Pătru la Profit E-commerce - Reașezarea pieței după ani de creștere spectaculoasă - Ediția a IV-a.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul  Alpha Bank, Mastercard, Nordis Group, Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), eShopTen, UniCredit Bank

VIDEO POATE FI VĂZUT AICI

Guvernul a decis să limiteze drastic plățile cash între firme de la începutul anului viitor, măsură ce va afecta mai ales micii comercianți. Totodată, plățile cash ale persoanelor fizice către firme (inclusiv pentru achiziția de produse și servicii), va fi limitat la 5.000 de lei/tranzacție de la începutul anului viitor și la 2.500 de lei din 2025, comparativ cu 10.000 de lei în prezent, măsură ce a născut o dezbatere cu privire la limitarea severă sau chiar interzicerea cashului de către stat.

„În continuare numerarul este principalul mijloc atât de acordare a pensiilor, salariilor, beneficiilor sociale, dar și principalul mijloc de plată din România. De aceea, la nivel personal, uneori mă amuz când văd această comparație că vor și la noi să interzică numerarul ca în țările nordice. În primul rând nu vrea nimeni să interzică numerarul, trebuie să fie o alegere a consumatorului cu ce vrea să plătească – cash sau card. Câtă vreme ai aceste două mijloace de plată legale, recunoscute, trebuie să poți să plătești cu amândouă. Iar la noi vorbim în continuare... cash-ul este pe undeva pe la 80-85% din totalul plăților, cu toate aceste creșteri”, spune Bogdan Pătru.

Numărul tranzacțiilor cu cardul la 1 milion de locuitori s-a dublat în 2021 la 120 de milioane, comparativ cu 2019, dar rămâne sub media de 160 de milioane din zona euro. Ponderea populației care utilizează internet bankingul a crescut de asemenea de la sub 8% la aproape 20% între 2019 și 2022, dar rămâne cu mult sub media UE de 60%.

OTP Bank a primit două oferte pentru vânzarea afacerilor din România. Banca Transilvania ar fi favorită CITEȘTE ȘI OTP Bank a primit două oferte pentru vânzarea afacerilor din România. Banca Transilvania ar fi favorită

„Incluziunea financiară în România este din păcate un alt indicator la care suntem pe ultimul loc din Europa. Deși cifrele sunt spectaculoase că vorbim despre plăți electronice sau că vorbim despre comerț electronic, sunt spectaculoase pentru că baza de pornire a fost cea mai mică din Europa. Dar nivelul de incluziune financiară nu a crescut în același ritm. Da, se văd progrese, mai ales ca urmare a pandemiei, s-a văzut o migrare a pensiilor de pe cash pe card, s-a văzut o creștere a numărului de terminale POS, toată lumea a văzut aceste creșteri ale plăților electronice”.

Pătru spune că plafonul de 2.500 de lei care ar urma să intre în vigoare din 2025 depășește pensia medie, dar că pot fi găsite excepții pentru situațiile în care pensionarii ar avea nevoie să facă plăți de valoare mai mare în cash, în condițiile accesului dificil la servicii de plată digitale în mediul rural și orașele mici.

„Poate acest prag nu este cel mai rezonabil sau cel mai ușor de folosit. Nu am făcut recomandări”, spune Pătru, care adaugă că de regulă acest prag este coordonat în alte țări cu nivelul venitului mediu brut lunar.

Extinderea serviciilor de plată digitale la nivelul țării ar putea veni din modificarea de anul trecut a Codului fiscal, care a introdus obligația comercianților cu o cifră de afaceri mai mare de 50.000 de lei de a avea un terminal pentru acceptarea plăților electronice.

„Și atunci ne așteptăm să vedem creșteri în special în rural și urbanul mic. Dar problema nu este legea, problema este cum va fi respectată această lege și cum va fi controlată și dacă vor fi sancționate abaterile. La fel și în cazul acestei modificări cu scăderea plafoanelor. Ok, ea poate să fie acolo doar o prevedere legală. Va fi urmărită, nu va fi urmărită, cum va fi pusă în aplicare?”, spune Pătru.

Director FMI: Băncile centrale din Europa Centrală ar trebui să mențină o politică monetară strictă și să fie pregătite să majoreze din nou ratele dobânzilor CITEȘTE ȘI Director FMI: Băncile centrale din Europa Centrală ar trebui să mențină o politică monetară strictă și să fie pregătite să majoreze din nou ratele dobânzilor

„Sunt undeva la 700.000 de case de marcat în momentul de față conectate la serverele ANAF. POS-uri sunt la 340-350.000. Dacă ne uităm la un magazin că are 2-3, ne dăm seama că decalajul este în continuare. Cred că ar trebui umblat la această incluziune financiară și educație financiară, pentru că merg mână în mână. Deschide piața, dar în final lasă-i alegerea consumatorului ce vrea să facă”, adaugă oficialul MasterCard.

Dreptul constituțional la cash sau(și) dreptul la card?

Cătălin Pozdarie, directorul Hervis România, este vehement și spune că nu este treaba statului cum fac cetățenii plățile.

„Dacă vreau să scot banii de pe card și să plătesc cu numerar că așa vreau eu, statul îmi spune că nu am voie. Este o limitare a drepturilor mele constituționale!”, spune Pozdarie.

El trece dincolo de exemplele cu pensionarii care sunt nevoiți să se adapteze la mijloacele de plată electronice de restricțiile care vin de la stat și susține că este dreptul oricărui om să plătească cum vrea.

„Vrea să-și cumpere o bicicletă electrică de 10.000-15.000 de lei. De ce mă limitează, de ce îmi limitează drepturile mele de om?!”.

„În țări europene se discută exact pe aceste teme. În loc să ne uităm la recuperare, la cum să recuperăm fonduri evazioniste, nu uităm cum să punem niște taxe pentru companiile care sunt foarte serioase.  Lucrurile sunt ilare. Cei care dau aceste legi nu au lucrat niciodată în mediul privat!”, adaugă Pozadrie.

Ca răspuns, Pătru spune că dacă vorbim de dreptul la cash, atunci ar trebui să vorbim și de dreptul la plăți electronice.

Premieră - Raiffeisen Bank România a lansat prima emisiune de euroobligațiuni senior nepreferențiale sustenabile pe piața internațională de capital CITEȘTE ȘI Premieră - Raiffeisen Bank România a lansat prima emisiune de euroobligațiuni senior nepreferențiale sustenabile pe piața internațională de capital

„Dacă am vrea să avem în Constituție că e dreptul meu să plătesc cash, poate că ar trebui să am în Constituție și că e dreptul meu să plătesc electronic! Oriunde, oricum, că vorbim de mediul privat sau de mediul public. În continuare avem instituții publice unde trebuie să plătești cash. Dacă nu ești din localitatea respectivă, să te duci în celălalt capăt al țării, unde ți-a rămas moștenire un teren sau un imobil, că trebuie să plătești la primărie un impozit de 15 lei pe an, e ușor incomod, mai ales că nu stăm foarte bine nici la capitolul infrastructură. Și atunci ar trebui accelerat acest proces de transformare digitală la nivelul întregii societăți”, spune Pătru.

Pentru accesul la servicii financiare în afara marilor orașe, Pătru propune implicarea Poștei, din moment ce admite că băncile nu-și vor deschide sucursale. Pentru acest lucru este nevoie însă de o transformare instituțională.

Totodată, o soluție pentru accesul la numerar ar putea veni din legea cash-back, care prevede posibilitatea comercianților de a oferi numerar clienților. Aceasta ar trebui actualizată la retrageri de 500-600 de lei, de la 200 de lei în prezent și ar trebui popularizată.

Pătru consideră că recentele măsuri fiscale adoptate de Guvern au dereglat piața și că acestea produc efecte la toate palierele societății și că problema ar fi trebuit să fie abordată altfel.

„Nu este un element de noutate pentru nimeni că, da, avem o problemă cu evaziunea fiscală, cu colectarea TVA, cu acest mit, fata morgana, digitalizarea ANAF. După părerea mea aici ar fi trebuit umblat. Pentru că mai este o întrebare sau o nemulțumire la nivelul societății: ce face statul cu acești bani? Pentru că n-am nicio problemă să plătesc taxe mai mari, dar care este modalitatea de administrare și unde se vor duce aceste fonduri? Când ești în industrie și urmărești știrile, știi că este an preelectoral și deja îți poți face niște idei la nivel personal care va fi destinația fondurilor în anul electoral ce urmează. Și atunci este greu să-ți regândești întreaga arhitectură la mijlocul anului și să-ți recalibrezi întreaga activitate”, spune Pătru.

Efectele pe termen scurt ale majorării fiscalității ar putea fi temperarea investițiilor și a angajărilor, crede oficialul MasterCard.

viewscnt
Afla mai multe despre
limitare cash
plata card
plata online
mastercard
bogdan patru