EXCLUSIV Probleme rămase în aer la moratoriul ratelor. Toate propunerile băncilor respinse, deși Câciu declara că OUG a fost “avizată” și de ARB și BNR

EXCLUSIV Probleme rămase în aer la moratoriul ratelor. Toate propunerile băncilor respinse, deși Câciu declara că OUG a fost “avizată” și de ARB și BNR

Inquam Photos

scris 1 iul 2022

Interdicția de a plăti dividende dacă cer amânarea ratelor se va aplica doar firmelor private, nu și celor de stat, acționarul Guvern acordându-și un tratament preferențial. Debitorii care au apelat deja la moratoriu din pandemie o vor putea face din nou, chiar dacă au deja neperformanța de 3 ori mai mare decât restul. La persoane fizice, o condiție pentru noua amânare va fi neaflarea în “incapacitate de plată”, stare neclar definită și greu de stabilit, deși exista varianta reglementată legal de “insolvența”. Amânarea ratelor va putea fi cerută de firme chiar și pentru facilități cu surse certe de rambursare (credite punte, prefinanțări de fonduri nerambursabile cu garanții internaționale, subvenții APIA). Depunerea cererilor se poate face chiar dacă OUG nu are încă norme de aplicare. Conform datelor Profit.ro, sunt doar câteva din prevederile nemodificate în OUG final, deși problemele lor au fost transmise oficial de ARB la MFP, cu propuneri de modificare, în faza de consultare și dezbatere publică a actului normativ.   

“Moratoriul a fost avizat și de Banca Națională a României, dar și de Asociația Română a Băncilor (ARB). E un instrument, și nu singura soluție, pentru cei care chiar au o dificultate, pentru că orice amânare de rate duce la obligativitatea ca acestea să fie plătite ulterior, cu o serie de costuri alături, respectiv dobânda aferentă. Clienții au și alte instrumente puse la dispoziție de bănci, cu care băncile au venit voluntar: trecerea la o dobândă fixă, trecerea de la un indicator la altul (de la Robor la IRCC), refinanțări, rescadențări sau restructurări de credite”, a declarat Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, joi, imediat după ce OUG privind noul moratoriu al ratelor a fost aprobat în Guvern.

Ministrul nu precizează în ce fel BNR a “avizat” OUG, atâta timp cât banca centrală a semnalat, în cea mai recentă ediție a raportului de stabilitate, că una din principalele amenințări la adresa sectorului bancar este creșterea riscului de credit, incusiv în contextul în care Guvernul pusese în dezbatere proiectul noului moratoriu.

Nici comunitea bancară nu înțelege cum a “avizat” moratoriul, în condițiile în care forma finală a OUG, publicată în Monitorul Oficial, nu include nici măcar una dintre propunerile făcute prin ARB, nici în faza consultărilor, nici prin poziția oficială transmisă după intrarea proiectului în dezbatere publică.

Mai mult, propunerile comunității bancare au fost transmise, prin Confederația Patronală Concordia (la care e afiliat Consiliul Patronatelor Bancare din România - CPBR), și Consiliului Economic și Social și Comisiei de Dialog Social din MFP,  iar membrii acestora le-au înțeles, și le-au însușit și au avizat proiectul cu recomandarea includerii amendamentelor băncilor. Forma finală a OUG adoptată de Guvern a ignorat, însă, și avizele cu recomandările acestor două instituții stabilite prin lege ca parte a consultării obligatorii, dialogul social prin consultarea patronatelor, a sindicatelor și a societății civile fiind astfel doar mimată. 

În fapt, actul normativ final este aproape identic cu draftul creat în urmă cu peste 2 luni, publicat de Profit.ro, a cărui existență era pe atunci chiar negată de ministrul Câciu, la fel ca și primele discuții pe marginea lui avute cu bancherii.

DECIZIE Moratoriul bancar. Persoanele fizice cu cheltuieli în creștere cu 25% pot cere amânarea ratelor pe 9 luni. Beneficiază și firmele cu rezultate în scădere cu 25%. Proiectul - aproape identic cu cel anunțat de Profit.ro și negat de Câciu CITEȘTE ȘI DECIZIE Moratoriul bancar. Persoanele fizice cu cheltuieli în creștere cu 25% pot cere amânarea ratelor pe 9 luni. Beneficiază și firmele cu rezultate în scădere cu 25%. Proiectul - aproape identic cu cel anunțat de Profit.ro și negat de Câciu

Poziția oficială transmisă de ARB a fost, de altfel, atât la întâlnirile și comunicările anterioare, din 6 aprilie și 7 iunie, de la MFP, cât și după publicarea proiectului în transparență decizională, că un nou moratoriu al ratelor nu e deloc oportun în acest moment, iar dacă totuși se va aplica, trebuie obligatoriu să fie însoțit de mai multe măsuri și cu anumite modificări față de proiectul initial, de care în final Guvernul nu a ținut cont.

ARB a arătat că, pentru a fi o opțiune viabilă, atât pentru creditori și beneficiari, cât și pentru a nu afecta stabilitatea sistemului bancar și intermedierea financiară, moratoriul ar trebui să aibă în vedere 3 principii:

1. Să existe reglementări naționale și europene care să permită, pentru împrumuturile amânate la plată, un tratament prudential distinct și neutru ca impact asupra creditorilor. Clasificarea creditelor și provizionarea să fie similară celei aplicate la moratoriul din pandemie, când băncile au fost exonerate de provizioane. În prezent, însă, Autoritatea Bancară Europeană nu mai permite astfel de exonerări pentru noi moratorii motivate de inflație, nici Comisia Europeană flexibilizări speciale în ajutorul de stat prin amânări de rate.
2. Un moment oportun de implementare – inexistent în prezent, deoarece amânarea ratelor s-ar face într-o perioadă în care prețurile la utilități (electricitate și gaz), invocate ca argumente de Guvern în expunerea de mtive, au fost plafonate până la începutul anului viitor, iar sezonul rece s-a încheiat
3. Transmiterea unui mesaj corect către piață, că moratoriul nu înseamnă iertarea de datorie și că există consecințe după apelarea la o astfel de facilitate

Dacă totuși Guvernul decide să aprobe un astfel de moratoriu, indiferent la lipsa de oportunitate momentană, ARB a arătat că e imperios necesar să fie însoțit de câteva măsuri:

a) Modificarea Codului Fiscal pentru a elimina prevederile care frânează vânzarea de credite neperformante și regândirea țintelor referitoare la nivelul creditelor neperformante. Băncile au setată o țintă de 5% pentru nivelul creditelor neperformante, iar BNR le-a recomandat să ia măsuri pentru a reduce nivelul chiar mai jos, la 3%, într-un context economic ce afectează unele categorii de debitori. ARB a transmis Ministerului Finanțelor că, în aceste condiți, dacă se aprobă și un nou moratoriu, trebuie revizuit tratamentul fiscal care a descurajat băncile să cesioneze creanțele neperformante. Altfel, băncile va trebui să mențină în bilanț neperformantele și să suporte costuri în plus cu ajustarile pentru deprecierea creanțelor și pentru a asigura monitorizarea și recuperarea acestora
b) Amânarea majorării ratei amortizorului anticiclic de capital la 0,5%, de la 0% în present, recomandată de Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială (BNR+MFP), deoarece este de așteptat ca activitatea de creditare să își reducă ritmul de creștere sau să scadă, în contextul economic actual.

BNR și Ministerul Finanțelor propun acces mai mare pentru bănci la bazele de date care privesc clienții CITEȘTE ȘI BNR și Ministerul Finanțelor propun acces mai mare pentru bănci la bazele de date care privesc clienții

ARB a insistat pe evitarea completă a unui nou moratoriu, cât timp Comisia Europeană nu a inclus și o astfel de soluție în cadrul temporar de criză ce permite flexibilizări în normele privind ajutoarele de stat, fiind de preferat varianta soluțiilor individuale găsite de bănci pentru clienții afectați.

A transmis, însă, pentru cazul în care proiectul de OUG va merge spre aprobare, o Anexă cu mai multe propuneri de modificare punctuale, pentru a diminua pe cât posibil impactul negativ.

Niciunul dintre “amendamentele” băncilor, detaliate și explicate mai jos, nu a fost luat în considerare în final.

PROPUNERILE BANCHERILOR RESPINSE DE GUVERN

1. Garanția statului pentru dobânzile amânate să fie acordată la toate creditele ipotecare, nu doar la Prima/Noua Casă

ARB consideră că limitarea garanției, așa cum e prevăzută în OUG, pe motiv că trebuie direcționată “doar către persoanele cele mai vulnerabile din punct de vedere al venitului disponibil“ nu se susține. Simplul fapt că un debitor a apelat la cele două programe în trecut, fără o analiză a veniturilor, nu înseamnă automat că e mai vulnerabil. În al doilea rând, oricum creditele din cele două programe sunt acordate în condiții mai favorabile decât alte ipotecare din piață, iar riscul de neplată poate fi chiar mai scăzut decât la alți debitori.

2. Aplicarea moratoriului pentru credite acordate doar până pe 31 ianuarie, nu până pe 30 aprilie 2022.

OUG este motivată de creșterea prețurilor ca urmare a crizei energetice. Or, arată ARB, cum prețurile la energie au urcat semnificativ începând din ianuarie, cele mai afectate categorii de clienți vor fi cele care au contractat credite înainte de această perioadă, înregistrând o scădere mai mare a veniturilor disponibile pentru plata obligaților bancare decât cei care au obținut mai recent credite. Bancherii făcuseră propuneri similare de amendare a proiectului și în aprilie, pe care MFP a refuzat să le preia motivând atunci că “efectele economice, cauzate de criza geopolitică actuală” începeau să se accentueze în luna martie 2022. Ceea ce înseamnă că debitorii care au luat credite în aprilie și ulterior au acționat în cunoștință de cauză, știind condițiile socio-economice noi, iar includerea lor în moratoriu nu ar mai fi fundamentată.

3. Insolvența, mai ușor de stabilit decât incapacitatea de plată

O condiție de acceptare a moratoriului pentru persoanele fizice este, în OUG, neaflarea “în incapacitate de plată“. Băncile au arătat că o asemenea stare nu e reglementată legal, e interpretabilă, greu de verificat și poate duce la decizii diferite ale băncilor pentru cazuri similare sau la soluții inechitabile. Au cerut, printr-un amendament, înlocuirea cu termenul “insolvență”, care are reglementare, poate fi verificat în buletinul procedurilor de insolvență și permite aplicrea unitară a moratoriului în sistemul bancar. Propunerea a fost respinsă, forma finală a OUG păstrând condiția neaflării în “incapacitate de plată”, la care adaugă o încercare de clarificare, ce nu rezolvă însă aspectele semnalate: “în sensul în care debitorul nu e în măsură să își achite obligațiile ajunse la scadență”

4. Pentru facilitățile acordate în programe de garantare, perioada de suspendare să curgă de la data solicitării

INFOGRAFICE Romgaz - campioana facturilor. Acțiunile companiei ating un maxim istoric și aduc valoarea de piață aproape de 20 miliarde lei CITEȘTE ȘI INFOGRAFICE Romgaz - campioana facturilor. Acțiunile companiei ating un maxim istoric și aduc valoarea de piață aproape de 20 miliarde lei

O astfel de clarificare ar fi fost necesară, considerau băncile, pentru a evita discriminarea între debitori. Altfel, cei care au deja asigurată o perioadă de grație prin contractul de împrumut, ar putea beneficia de o suspendare mai mare de 9 luni, cât e prevăzut maxim în OUG. Spre exemplu, un debitor care în următoarele 2 luni e în perioada de grație în programul IMM Invest și cere suspendarea ratelor pe 9 luni, ar putea beneficia de 11 luni de grație în total.

5. Excluderea din moratoriu a creditelor cu surse certe de rambursare

ARB a transmis MFP că nu ar trebui incluse în moratoriu facilități precum creditele punte, pentru prefinanțarea fondurilor nerambursabile, cu garanți emise de instituții financiare internaționale, a subvențiilor APIA, nici facilități de tip factoring (garantate cu plata facturilor) și scontări, nici obligații de plată reprezentând dobânzi în perioada de subvenție din cadrul programelor de garantare.

În cazul creditelor cu surse certe de rambursare, plata ratelor nu se face din surse propria ale împrumutatului, ci din surse externe, precum subvenția APIA, astfel încât nu ar trebui să fie afectată de contextual economic.

În cazul creditelor din programele de garantare, dobânda e subvenționată de stat (ex. IMM Invest pentru primele 8 luni), iar dacă s-ar suspenda dobânda, aceasta s-ar capitaliza la finalul perioadei iar împrumutatul poate pierde grantul din cauza încetării valabilității schemei de ajutor de stat. În plus, arată ARB, aceste programe prevăd o valabilitate maximă a facilităților de credit de 36 de luni la creditele pentru capital de lucru, respective 72 de luni la cele de investiții), iar moratoriul pe 9 luni ar extinde perioada, încălcând legislația programelor. Situația e valabilă și la creditele cu garanții FEI/BEI, și la calculul ajutorului de minimis.

În aceste condiții, ARB a cerut ca, pentru aceste facilități, valabilitatea creditului și perioada de amânare a ratelor să nu depășească perioada maximă permisă prin program.

6. Interzicerea plății de dividende și la întreprinderi de stat, nu doar la cele private

Pe perioada suspendări ratelor bancare, companiile nu pot distribui sau plăti dividende, nici acorda sau restitui credite către acționari. Guvernul a exceptat însă de la această regulă întreprinderile publice, excepție care ar trebui eliminată, potrivit observațiilor ARB. Băncile consideră că legislația nu ar trebui să trateze diferențiat drepturile și obligațiile debitorilor persoane juridice în funcție de forma de proprietate a acționarului majoritar, iar întreprinderile publice care solicit aplicarea moratoriului ar trebui să respecte aceleași regili ca și ceilalți solicitanți.

7. Clarificări pentru PFA și profesii liberale

La obligația de a nu distribui dividende, precum și la declarația pe proprie răspundere că activul net nu e sub jumătate din capitalul social, ar trebui exceptate persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale și profesiile liberale, deoarece acestea nu distribuie dividende, nu au active, nici capital social.

8. Perioada de depunere a solicitărilor de amânare a ratelor

OUG prevede că debitori pot solicita suspendarea rambursărilor la credite “cel mai târziu” în termen de max 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile prevederile OUG, fără a stabili și o data de la care depunerea poate începe, ulterioară publicării normelor. OUG se aplică din a 7-a zi calendaristică de la data aprobării normelor. Deși normele nu sunt încă aprobate, debitori pot depune chiar de acum cereri. Aceasta, deși ARB semnalase că solicitările ar trebui să poată fi primate doar după ce există și norme de aplicare, pe care să le implementeze în procedurile și sistemele interne, astfel încât să nu se repete experiențe din trecut cu reveniri și completări asupra solicitărilor sau să nu apară obligații scadente de plată intermediare (ex. de la data solicitării până la data publicării normelor) care nu vor fi achitate și vor genera ulterior incertitudini asupra sumelor suspendate și chiar decizii de respingere a solicitărilor din partea băncilor. (Art 3, alin 1)

Data începând cu care pot fi depuse cererile este importantă și pentru termenul maxim de 30 de zile în care băncile trebuie să aprobe solicitările ce îndeplinesc cerințele din OUG. O completare cerută de bănci, în sensul de a fi îndeplinite și condițiile din normele de aplicare (încă inexistente), nu a fost preluată nici ea în forma finală. (Art.3, alin 3)

9. Calculul dobânzii capitalizate la sold după suspendare

OUG prevede că dobânda “corespunzătoare sumelor scadente a căror plată e suspendată” se capitalizază la soldul creditului existent la finalul perioadei de suspendare, iar capitalul astfel majorat se va plăti eșalonat până la noua maturitate. Formularea a rămas nemodificată deși băncile semnalaseră că dobânda care se calculează în perioada suspendării ratelor e aferentă întregului capital împrumutat, nu doar ratelor de capital scadente în perioada suspendării. (Art. 4)

10. Clarificarea plății comisioanelor amânate

OUG prevede doar o plată “conform graficului revizuit ulterior perioadei de suspendare”, fără alte precizări, pentru comisioanele amânate în moratoriu. Băncile ceruseră clarificarea modalității de plată, adăugând că aceasta se va face “fie imediat după încetarea suspendării, fie la prima dată de plată contractuală ulterioară suspendării, fie eșalonat, conform graficului revizuit transmis de creditor”. Ca argumente, au arătat că aceste comisioane nu se capitalizează precum dobânda, iar legislația fiscală le obligă să le înregistreze ca venituri ce vor intra în baza impozabilă. Prevederile legale sunt neclare, iar unele comisioane datorate unor terți, cum sunt cele la FNCGIMM, sunt încasate de bănci direct de la debitori și abia ulterior virate Fondului de Garantare.

WSJ: Petrecerea Crypto s-a terminat. Industria criptomonedelor - construită pe fanfaronadă, entuziasm și optimism CITEȘTE ȘI WSJ: Petrecerea Crypto s-a terminat. Industria criptomonedelor - construită pe fanfaronadă, entuziasm și optimism

Cum obligația de plată a acestora către fonduri nu e și ea suspendată, în practică unele bănci le-au achitat din surse proprii pentru clienți  (Art 4)

11. Excluderea debitorilor care încă datorează sume din moratoriul anterior

Băncile au cerut ca de noul moratoriu să nu beneficieze și clienții care au apelat la moratoriul din pandemie (OUG 37/2020) și încă mai datorează din sumele amânate atunci la plată. Au propus completarea art 4, alin 3) cu exceptarea de la aplicarea OUG a “creditelor de investiții imobiliare pentru care debitorii încă datorează creanțe pentru dobânzile amânate conform art 4 alin (2) din OUG 37/2020”. Iar pentru Art. 6, ce stabilește condițiile cumulative necesar a fi îndeplinite de debitorii care cer amânare, au propus un nou alineat, cu o condiție suplimentară: “nu au în derulare facilități de amânare la plată acordate în baza moratoriilor anterioare prilejuite de pandemia Covid-19 (e.g. credite de investiți imobiliare pentru care debitorii încă datorează creanțe din dobânzile amânate”).

Băncile consideră necesară excluderea de la noul moratoriu deoarece, “din perspectiva riscului de credit, faptul că în decurs de doar 2 ani, debitorul are nevoie să beneficieze din nou de o măsură de suspendare a ratelor este de natură să tragă un semnal de alarmă cu privire la capacitatea economică a acestuia și a comportamentului său economic, iar situația sa poate fi în final chiar înrăutățită.

Propunerile au fost respinse de Guvern, rămânând excluși doar debitorii care în ultimele 3 luni au obținut restructurări de credite de comun acord cu băncile

12. Informarea tuturor garanților despre amânarea ratelor e imposibilă

Obligația de a informa până pe 30 august și toți garanții despre creditele amânate la plată, nu doar FNGCIMM pentru împrumuturile garantate de Fond (Art 5 alin 3), a fost contestată de bănci, fără rezultat. ARB a arătat că datele de contact ale garanților nu sunt actualizate, neaplicându-li-se regulile de cunoaștere a clientelei, deci notificările ar putea să nu ajungă la destinatari oricum, cu potențial de risc de incident de Data Privacy și încălcare a confidențialității. Ar presupune un efort operațional mare pentru bănci, fără să aducă un beneficiu garanților, care nu se pot oricum opune amânării ratelor de către debitor.

Dacă e considerată necesară, obligația notificării garanților ar trebui impusă de legiuitor fiecărui debitor în parte, au explicat băncile, considerând că nu se justifică derogări de la principiile Codului Civil, care stabilește în sarcina garantului fidejusor obligația de a solicita crditorului informații referitoare la conținutul și modalitățile obligației principale, nu în sarcina creditorului să facă din oficiu această informare.

13. Precizarea că amânarea ratelor determină raportarea în Biroul de Credit

O completare propusă de bănci la Art 5, pentru a face clienții să conștientizeze faptul că le va fi afectată elavuarea capacității de rambursare în viitor, la eventuale noi solicitări de credite, preciza că amânările la plată “vor genera înregistrări specifice în bazele de date ale structurilor specializate în colectarea, stocarea și centralizarea informațiilor privind expunerile creditorilor față de debitori (de tip Biroul de Credit, Centrala Riscului de Credit), potrivit reglementărilor în vigoare”.

Și la precedentul moratoriu, în pandemie, amânările au fost raportate în Birul de Credit, dar, în mod exceptional, fără ca acestea să afecteze scoringul calculat debitorului în viitor, dat fiind contextual special de atunci agreat la nivel european, care exonera și băncile de la provizioane.

14. Inexistența executării silite de către alt creditor, îndeplinită prin declarație pe proprie răspundere.

Băncile au arătat că acest criteriu de eligibilitate ar trebui considerat îndeplinit prin declarația pe proprie răspundere a debitorului. Altfel, în forma păstrată de OUG, care ar obliga băncile să verifice neînceperea procedurilor de executare, nu vor mai putea fi implementate procese automate de aprobare a suspendărilor, creditorii nu vor putea respecta termenele, iar mecanismul întreg de acordare va fi îngreunat. Ar aduce și risc de erori operaționale sau situații problematice când există mai mulți debitori cu același nume sau cu nume scris greșit în bazele de date în care pot fi verificate executări silite.

Băncile au mai cerut precizarea, în OUG, că creditorii nu au obligația verificării declarațiilor pe proprie răspundere a debitorilor înainte de aprobare, dar dacă constată că nu corespund realității pot să nu aplice moratoriul.  

Un investitor în Dogecoin l-a dat în judecată pe Elon Musk pentru o sumă record, acuzându-l că derulează o schemă piramidală CITEȘTE ȘI Un investitor în Dogecoin l-a dat în judecată pe Elon Musk pentru o sumă record, acuzându-l că derulează o schemă piramidală

Decizii viitoare, pasate la BNR

OUG trebuie aplicat imediat, deși nu are încă norme de aplicare, iar către BNR a fost pasată obligația de a reglementa modul în care băncile va trebui să raporteze, la Centrala Riscului de Credit, expunerile pe creditele la care clienții au cer moratoriu.

BNR se află în situația în care va trebui să decidă dacă poate exonera, de capul ei, băncile de obligația de a constitui provizioane pentru creditele amânate la plată, în condițiile în care o astfel de exceptare de la măsurile prudențiale normale nu mai este avizată și la nivel European, de EBA, ca la moratoriul din pandemie. Bancherii au avertizat că provizionarea unui întreg val de amânări la plată ar afecta grav capacitatea de a acorda în viitor noi împrumuturi, iar pentru unele bănci ar putea însemna obligații ce depășesc chiar capitalul.

În ce măsură BNR ar putea decide măcar exceptarea de la caz la caz, diferențiat între bănci, în funcție de riscul fiecăreia, nu este deloc clar pentru bancheri.

Pentru liderii coaliției. a fost însă clar că se poate exonera tot, fără probleme. Premierul Nicolae Ciucă și liderul PSD, Marcel Ciolacu, au afirmat, într-o întâlnire informală cu jurnaliști acreditați la Guvern, că noul mortoriu va fi absolut identic celui din pandemie, inclusiv prin aceea că băncile vor fi scutite de provizioane. Chiar dacă, de data aceasta, Autoritatea Bancară Europeană, nu permite. Și chiar dacă BNR a semnalat, în cea mai recentă ediție a raportului de stabilitate, că una din principalele amenințări la adresa sectorului bancar este creșterea riscului de credit, incusiv în contextul în care

Guvernul pusese în dezbatere proiectul noului moratoriu pentru scutirea de la plata ratelor, pentru o perioadă de până la 9 luni, a persoanelor fizice care și-au văzut cheltuielile crescute și a firmelor cărora le-a scăzut rezultatul net în ultimele luni, în condițiile creșterii generale a prețurilor.

Dacă 15% din debitori vor apela la amânarea ratelor, așa cum s-a întâmplat în cazul moratoriilor COVID 19, lichiditatea băncilor ar rămâne adecvată, însă ar apărea provocări pe benzi de scadență și monede, a arătat BNR.

O problemă suplimentară pentru bănci vine însă din faptul că spre deosebire de 2020, acum nu s-a anunțat nicio scutire de provizioane pentru împrumuturile cu ratele suspendate. ”Impactul noilor moratorii asupra indicatorilor de calitate a activelor și de solvabilitate a instituțiilor de credit va fi influențat semnificativ de tratamentul contabil ce va fi aplicat împrumuturilor care beneficiază de noi moratorii”, arată BNR.

Firmele care au apelat la moratorii au generat o rată a creditelor neperformante de 14%, față de 4,2% în cazul celor care nu au apelat la astfel de facilități, arată datele BNR. În cazul populației, rata creditelor neperformante pentru cei care au apelat la suspendarea ratelor este de 9%, față de 3% în cazul celor care nu au apelat la facilitate. Cel mai ridicat nivel de neperformanță este la creditelor de consum negarantate ce au beneficiat suspendarea ratelor – 16%, cu 10 puncte procentuale peste nivelul înregistrat de către debitorii care nu au apelat la facilitatea de suspendare.

Creșterea dobânzilor e o altă sursă de risc pentru stabilitatea sistemului, în special la creditele ipotecare, care au preponderent dobânzi variabile și maturități lungi. Cu dobânzile capitalizate la soldul creditelor, debitorii care vor amâna ratele vor avea nu doar sumă mai mare de plată, dar posibil și rate mai ridicate la reluarea plăților ca urmare a dobânzilor mai ridicate de referință ce vor fi în piață anul viitor.

Un astfel de risc nu este considerat însă serios de Guvernul care a aprobat moratoriul, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, precizând că anticipează, de fapt, o scădere a dobânzilor de anul viitor, declarație făcută în același briefing de presă în care a spus că OUG aprobată pentru moratoriu a fost “avizată și de BNR și de ARB”.

viewscnt
Afla mai multe despre
moratoriu credite
adrian caciu
arb
propuneri respinse