Ai pus bani deoparte, iar după un an extrasul de cont arată o sumă mai mare. La prima vedere, concluzia pare simplă: economiile au crescut. Pentru a afla dacă situația financiară s-a îmbunătățit cu adevărat, mai trebuie însă să răspundem la o întrebare: ce mai putem cumpăra cu acei bani?
Diferența dintre suma afișată în cont și valoarea sa reală este explicată prin câteva concepte financiare de bază: inflația, puterea de cumpărare, dobânda nominală, dobânda reală și dobânda compusă.
Avem nevoie să înțelegem aceste noțiuni atunci când comparăm ofertele de economisire, vrem să aflăm dacă dobânda unui depozit acoperă creșterea prețurilor, alegem între un credit cu dobândă fixă și unul cu dobândă variabilă sau calculăm cât ne va costa, în total, un împrumut. Ele ne ajută și să stabilim cât trebuie să economisim pentru un fond de urgență, o achiziție importantă sau pentru pensie și să înțelegem cum se poate modifica valoarea banilor în timp.
Aceste concepte se numără printre temele abordate de Echipa Națională de EduFin, inițiativa lansată de BCR pentru creșterea nivelului de educație financiară din România. Cei care vor să afle cât de bine înțeleg inflația, dobânda și alte noțiuni financiare își pot testa cunoștințele pe platforma BCR
Inflația: de ce aceeași sumă cumpără mai puțin
Inflația reprezintă creșterea generală a prețurilor bunurilor și serviciilor. Atunci când prețurile cresc, aceeași sumă de bani cumpără mai puține lucruri decât înainte. Aceasta este scăderea puterii de cumpărare.
Să presupunem că un coș de produse costă astăzi 1.000 de lei. Dacă prețurile cresc cu 10%, după un an, același coș va costa 1.100 de lei. Cei 1.000 de lei păstrați fără dobândă au rămas neschimbați ca valoare nominală, dar nu mai sunt suficienți pentru aceleași cumpărături.
Prin urmare, păstrarea unei sume nu înseamnă automat și păstrarea valorii sale reale.
Rata oficială a inflației este calculată pe baza unui coș larg de bunuri și servicii. Inflația resimțită de fiecare familie poate fi însă diferită, în funcție de structura cheltuielilor. O familie care alocă o parte mare din buget alimentelor, energiei sau transportului poate resimți mai puternic scumpirile acestor categorii.
Dobânda nominală și dobânda reală nu arată același lucru
Dobânda nominală este procentul afișat pentru o sumă, înainte de a lua în calcul efectul inflației. Dobânda reală arată ce se întâmplă cu puterea de cumpărare după ajustarea cu creșterea prețurilor.
Într-o aproximare simplă:
Dobânda reală = dobânda nominală – rata inflației
Să luăm un exemplu strict ilustrativ. O persoană depune 10.000 de lei, cu o dobândă nominală de 8% pe an. La finalul perioadei, înainte de eventuale taxe sau costuri, suma ajunge la 10.800 de lei.
Dacă inflația din același interval este de 10%, prețurile au crescut mai repede decât economiile. Persoana are mai mulți lei în cont, dar cu aceștia poate cumpăra mai puțin decât la începutul anului. Calculată exact, scăderea puterii de cumpărare este de aproximativ 1,82%.
Așadar, pentru a evalua o ofertă de economisire, nu este suficient să ne uităm doar la dobânda afișată. Trebuie să verificăm și:
- perioada pentru care este oferită dobânda;
- dacă dobânda este fixă sau variabilă;
- dacă și cât de des se capitalizează;
- taxele și costurile aplicabile;
- condițiile retragerii banilor înainte de termen;
- evoluția inflației în aceeași perioadă.
O dobândă nominală pozitivă nu garantează automat și o creștere a puterii de cumpărare.
Cum funcționează dobânda compusă
Dobânda simplă se calculează numai pentru suma inițială. Dobânda compusă apare atunci când dobânda acumulată se adaugă capitalului, iar următorul calcul pornește de la noua sumă. Astfel, dobânda acumulată poate produce, la rândul ei, dobândă.
De exemplu, dacă o sumă de 1.000 de lei are o dobândă anuală de 5%, după primul an ajunge la 1.050 de lei. Dacă dobânda se capitalizează anual, în anul următor procentul se aplică la 1.050 de lei, iar suma ajunge la 1.102,50 lei.
Dacă procentul s-ar păstra și nu ar exista taxe, comisioane sau retrageri, după zece ani suma ar ajunge la aproximativ 1.629 de lei.
Exemplul nu reprezintă o ofertă sau un randament garantat. El arată doar modul de funcționare a mecanismului. Rezultatul concret depinde de:
- suma inițială;
- rata dobânzii;
- durata economisirii;
- frecvența capitalizării;
- taxe, comisioane și alte costuri;
- inflația din perioada respectivă.
La început, diferența produsă de capitalizare poate părea mică. Cu cât perioada este mai lungă, cu atât efectul dobânzii compuse poate deveni mai vizibil.
Dobânda lucrează diferit atunci când împrumuți bani
Pentru cel care economisește, dobânda poate reprezenta un câștig. Pentru cel care contractează un credit, dobânda reprezintă costul utilizării banilor împrumutați.
De aceea, înainte de semnarea unui contract de credit, procentul dobânzii nu trebuie analizat izolat. Printre informațiile importante se numără:
- dacă dobânda este fixă sau variabilă și pentru ce perioadă;
- valoarea dobânzii anuale efective – DAE;
- valoarea ratei lunare;
- suma totală de plată;
- comisioanele și asigurările incluse;
- condițiile în care rata se poate modifica;
- costurile întârzierilor la plată.
În cazul unei dobânzi variabile, rata se poate modifica în funcție de indicele de referință prevăzut în contract și de marja băncii. În plus, întârzierile pot atrage penalități și alte costuri, potrivit condițiilor contractuale.
Înțelegerea dobânzii înseamnă, așadar, mai mult decât compararea a două procente. Contează perioada, modul de calcul și suma totală care va fi plătită.
Concepte întâlnite zilnic, dar încă insuficient înțelese
Datele Flash Eurobarometrului 525 arată că 65% dintre respondenții din Uniunea Europeană înțeleg efectul inflației asupra puterii de cumpărare. În schimb, numai 45% înțeleg cum funcționează dobânda compusă.
Aceste concepte sunt importante nu doar pentru un test european, ci și pentru decizii precum alegerea unui credit, constituirea unui depozit, stabilirea unui obiectiv de economisire sau pregătirea financiară pentru pensie.
Tocmai de aceea, dobânda și inflația se numără printre temele abordate de Echipa Națională de EduFin, inițiativa lansată de BCR cu obiectivul ca România să urce cel puțin o poziție în clasamentul european al competențelor financiare până în 2027.
Platforma include antrenamente și un quiz cu 12 întrebări inspirate din metodologia Eurobarometrului, urmate de explicații pentru fiecare răspuns. Scopul nu este doar verificarea cunoștințelor, ci înțelegerea modului în care aceste noțiuni se aplică în viața de zi cu zi.
Cei care vor să afle cât de bine înțeleg inflația, dobânda și alte concepte financiare pot intra în Echipa Națională de EduFin și își pot testa cunoștințele pe platforma BCR.
