Frustrări exprimate fățiș de Bursă față de pasivitatea brokerilor

Frustrări exprimate fățiș de Bursă față de pasivitatea brokerilor

Sursa foto: pagina de Facebook a BVB

scris 8 nov 2017

La un eveniment de săptămâna trecută legat de intrarea la tranzacționare a unei noi companii, președintele Bursei de Valori București, Lucian Anghel, a afirmat că multe societăți de brokeraj din România nu contribuie la dezvoltarea pieței de capital nici prin intermedierea tranzacțiilor din piața secundară și nici prin aducerea în ringul bursier a noi companii. Este o reluare a unor critici aduse comunității de brokeraj și de către foștii directori generali ai BVB Valentin Ionescu și Ludwik Sobolewski, iar declarațiile vin și în contextul tensiunilor din Consiliul de Administrație între așa-numitul grup al băncilor și reprezentanții intermediarilor mici.

Era un prilej fericit pentru bursă, respectiv intrarea la tranzacționare a unei companii noi, Transilvania Broker de Asigurare (TBK), ce tocmai încheiase cu o săptămână înainte o ofertă publică 9,03 milioane lei (1,96 milioane euro). La eveniment, însă, tot au răbufnit nemulțumiri vechi despre stadiul de dezvoltare al pieței de capital românești, rămasă la periferia sistemului financiar mondial.

În discursul său de la deschiderea ședinței de tranzacționare, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București, Lucian Anghel, a lăudat intermediarul care a adus noul emitent pe platforma instituției pe care o reprezintă, SSIF Goldring din Târgu Mureș, însă prin contrapunere cu entitățile foarte puțin active ale comunității de brokeraj. „Dacă am fi avut mai mulți brokeri de talia Goldring, care să fie capabili să facă IPO-uri, probabil am fi fost la alt nivel de dezvoltare”, a declarat Anghel.

Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI

El a amintit că și intermedierile pentru piața secundară sunt debalansate către doar câteva case de brokeraj. Astfel, din cele peste 30 de societăți de servicii de investiții financiare, ultimele 10 au facilitat mai puțin de 1% din tranzacții, iar ultimele 20 abia au intermediat câteva puncte procentuale.

Nu este o exprimare retorică. Este chiar realitatea. Conform ultimelor statistici de pe portalul BVB, ultimii 12 brokeri au intermediat numai 1,05% din tranzacții. Primii 10 brokeri concetrează aproximativ 88% din tranzacții, cu Wood & Company pe primul loc ce a intermediat rulaje de 5,52 miliarde lei (27,67% din total) și Swiss Capital pe locul al 2-lea cu transferuri operate în valoare de 3,55 miliarde lei (17,78% din cota de piață).

Ecou al luptei din interiorul BVB

Declarația lui Anghel a fost făcută inclusiv în fața lui Dan Paul, președinte al Asociației Brokerilor, dar și al Finaco Securities, casa de brokeraj pe ultimul loc în clasamentul intermediarilor, cu doar 0,01% din tranzacțiile de pe bursă. În coada clasamentului, cu servicii pentru clienți reprezentând mai puțin de 0,10% din totalul activității bursiere, se mai numără Oltenia Grup Invest, Vienna Investment Trust a celui mai vechi broker din piață Adrian Simionescu, Eastern Securities și Interdealer Capital Invest.

Membru în Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București, Dan Paul a reușit să blocheze proiectul așa-numitului grup al băncilor de la BVB, care l-a propulsat și pe Anghel, de a acorda un nou mandat de 4 ani fostului director general al BVB, polonezul Ludwik Sobolewski. Gripat într-un raport 4 la 4 după decesul în iunie a lui Cristian Micu, board-ul nu a mai întrunit cvorum pentru revotarea lui Sobolewski.

Declarațiile lui Anghel nu sunt primele de la BVB care reclamă activitatea modestă a brokerilor

Polonezul care părăsește poziția pe care a ocupat-o din august 2013, avea o poziție similară față de comunitatea caselor de brokeraj. El spunea că succesul Bursei de la Varșovia, care a devenit una dintre cele mai importante piețe de capital din Europa, entitate pe care a condus-o în deceniul trecut, s-a datorat într-o proporție covârșitoare dinamismului brokerilor polonezi.

În prima parte a mandatului, Sobolewski nu s-a axat pe promovarea bursei în rândul investitorilor, considerând că aceasta ar însemna bani aruncați „în gol”. El a inițiat un proiect de înlăturare a 8 bariere de reglementare și de procesare a tranzacțiilor care înfrânează artificial accesul pe piața românească a investitorilor și implicit volumele de tranzacționare.

În a 2-a parte a mandatului, însă, polonezul de la BVB a implicat instituția pe care o conduce într-o serie de activități de marketing cu scopul atragerii atât de noi emitenți (prin rebranduirea pieței AeRO), cât și a retailului prin programe de educație, portaluri interactive, expoziții și forumuri investiționale, concursuri virtuale și cu bani reali. Pe parcursul acestor evenimente, Sobolewski a reiterat de mai multe ori că BVB face eforturile care depinde de ea, dar adevărata promovare pentru găsirea de investitori ar trebui să aparțină brokerilor.

Pe de altă parte, casele de brokeraj, forfecate între rulajele intermediate mici și costurile aferente unei piețe reglementate, au invocat că Bursa – entitate deținută în proporție majoritară de brokeri – dispunde de cash pe bilanțuri pentru a face această activitate de promovare.

„Avem 30 și ceva de brokeri. Foarte puțini sunt capabili să facă un IPO”

Tensiunile au crescut între grupul băncilor și cel al caselor de brokeraj mici în interiorul Bursei de Valori București, fiind potențate de faptul că piața locală de capital nu și-a revenit post-criză, în primul rând urmare a retragerii subite a retailului. Îndepărtarea obiectivului de obținere a statutului de piață emergentă a accentuat acest sentiment pe o piață unde rulajul mediu zilnic al pieței de acțiuni a fost în intervalul ianuarie – octombrie 2016 de 43,11 milioane lei (9,45 milioane euro), conform ultimului bulentin lunar al BVB.

Seceta de oferte publice de un an și jumătate din intervalul iunie 2014 – decembrie 2016 a lăsat percepția că bursa locală este o piață pe care nu se întâmplă nimic. Este o frustrare făcută publică și de președintele Anghel la ultimul eveniment legate de aducerea la tranzacționare a Transilvania Broker de Asigurare. „Avem 30 și ceva de brokeri. Foarte, foarte puțini, din păcate sunt capabili să facă un IPO”, a declarat Anghel. El a dorit și să potențeze dinamismul SSIF Goldring care înainte de brokerul de asigurări a mai ajutat și la listarea producătorului de instalații industriale AAGES Târgu Mureș (AAG).

Nu este pentru prima dată când cineva din conducerea BVB face acest lucru. În urmă cu 7 ani, directorul general de atunci al Bursei de Valori București Valentin Ionescu – acum director în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) – reclama, de asemenea, pasivitatea brokerilor, dând un exemplu pozitiv. El spunea atunci că dacă toate casele de brokeraj ar avea dinamismul Intercapital Invest, societate care atunci listase fondurilor închise iFond Gold (IFG) și iFond Financial (IFG), bursa românească ar arăta mult mai bine. Între timp, cele 2 fonduri au fost închise, în cazul fondului pe aur pierderile fiind consistente pentru investitori, iar Intercapital a dispărut de pe piață fiind absorbită de SSIF TradeVille.

Contextul rămâne unul de tensiune la Bursa de Valori București, unde Consiliul de Administrație ar urma să desemneze în săptămânile următoare noul director general.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
lucian anghel
bvb
bursa
asociatia brokerilor
goldring
dan paul
finaco
ludwik sobolewski