Numărul cazurilor de ”greenwashing” (dezinformare ecologică) efectuat de bănci și companii de servicii financiare din întreaga lume a crescut cu 70% în ultimele 12 luni, față de ultimele 12 luni, a arătat un raport publicat marți, citat de Reuters.
6 iunie - Maratonul Energiei
Instituțiile financiare europene au reprezentat majoritatea acestor cazuri, iar cea mai mare parte a dezinformării ecologice a implicat afirmații despre combustibilii fosili, scrie News.ro.
Firma de date de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) RepRisk a înregistrat 148 de cazuri din industria serviciilor bancare și financiare la nivel global, în cele 12 luni până la sfârșitul lunii septembrie 2023, în creștere de la 86 în ultimele 12 luni.
Din cele 148 de cazuri, 106 au fost de către instituții financiare europene.
Federația Bancară Europeană a spus că raportul RepRisk cuprinde mai degrabă acuzații decât afirmații verificate de dezinformare ecologică.
Greenwashing implică o organizație care face afirmații înșelătoare legate de sustenabilitate către investitori sau consumatori, de obicei pentru a-și îmbunătăți reputația și rezultatele financiare.
Autoritățile de reglementare doresc să elimine dezinformarea ecologică pentru a spori încrederea consumatorilor și a investitorilor și pentru a ajuta la încurajarea direcționării unor fonduri mai mari către investiții durabile, deși nu există încă o definiție legală a ceea ce este greenwashing.
RepRisk, care spune că are date care datează din 2007, consideră că a avut loc greenwashing atunci când o firmă face comunicări înșelătoare cu privire la mediu.
RepRisk caută o astfel de comunicare analizând sursele publice de informații și părțile interesate, mai degrabă decât informațiile publicate de companii.
De exemplu, rezultatele cercetării care dezvăluie că o companie a exagerat impactul unei inițiative ar fi luate în considerare ca un caz de greenwashing.
”Peste 50% dintre aceste incidente cu risc de greenwashing specifice climei fie au menționat combustibili fosili, fie au legat o instituție financiară de o companie de petrol și gaze.
Aceste incidente nu au loc izolat, iar autoritățile de reglementare sunt din ce în ce mai conștiente de amploarea problemei”, a spus RepRisk.
Federația Bancară Europeană (EBF) a declarat că creșterea cererilor de spălare ecologică poate fi legată de un control sporit al băncilor și de angajamentele lor de sustenabilitate, mai degrabă decât de denaturarea deliberată a creditorilor.
Băncile joacă un rol cheie în finanțarea eforturilor de decarbonizare ale companiilor, inclusiv în industriile cu emisii mari, a spus EBF.
”Conceptul de finanțare a tranziției nu este bine definit, iar această lipsă de claritate poate duce la acuzații nefondate de spălare ecologică”, a adăugat un purtător de cuvânt într-o declarație trimisă prin e-mail.
UK Finance, care reprezintă industria bancară și financiară, a declarat într-un comunicat că firmele din sector au pus responsabilitatea socială și de mediu ”în centrul strategiilor lor”.
Colaborează cu autoritățile de reglementare în ceea ce privește transparența și etichetarea produselor ESG, a adăugat acesta.
Organele de supraveghere ale Uniunii Europene au prezentat în iunie ”o înțelegere comună la nivel înalt” a greenwashing și au declarat că băncile, asigurătorii și firmele de investiții din bloc au făcut ”afirmații înșelătoare” cu privire la acreditările lor de sustenabilitate către investitori.
Industria bancară și a serviciilor financiare este a doua după petrol și gaze pentru numărul de incidente de greenwashing, a spus RepRisk.
Firma de date a descoperit că greenwashingul, în general, era în creștere. Unul din patru incidente de risc ESG legate de climă a fost legat de spălarea ecologică, o creștere față de unul din cinci anul trecut, în timp ce a constatat, de asemenea, că una din trei companii legate de spălarea ecologică a fost implicată și în așa-numita ”dezinformare socială”.
Aceasta a definit dezinformare socială ca fiind companiile care se prezintă pozitiv prin ”ascunderea unei probleme sociale de bază”, cum ar fi abuzurile drepturilor omului si complicitatea corporativă sau impactul asupra comunităților, pentru a le proteja reputația și performanța financiară.
”Comunicarea înșelătoare în jurul subiectelor de mediu și sociale nu numai că împiedică progresul către obiectivele colective, ci și dăunează încrederii consumatorilor și investitorilor”, a scris RepRisk în ultimul său raport.
