România se confruntă cu cel mai mare deficit fiscal din Uniunea Europeană și a fost în centrul atenției în acest an, după ce alegerile prezidențiale pline de dramatism au dus la prăbușirea monedei sale.
Cu o coaliție pro-UE acum în funcție și 17 miliarde de euro (20 miliarde de dolari) de datorii deja împrumutate prin diverse canale în acest an, biroul său de datorii finalizează un exercițiu de „gestionare a pasivelor” și o obligațiune verde denominată în yeni pentru a încheia anul, arată Reuters.
Planul este de a înlocui o parte din obligațiunile denominate în euro în valoare de 4,25 miliarde de euro pe care România le are scadente anul viitor cu obligațiuni pe termen mai lung, în timp ce obligațiunile „samurai”, cum sunt cunoscute și datoriile în yeni, vor contribui la consolidarea bazei de investitori din Japonia, scrie G4Media.ro
„Cifrele vor depinde de piață, de cererea pentru noua emisiune și de cererea pentru răscumpărare”, a declarat șeful Trezoreriei Statului, Stefan Nanu, pentru Reuters, în timpul unei vizite la Londra.
Planul de gestionare a datoriilor ar avea ca rezultat o „emisiune netă nouă”, a adăugat Nanu. „Toate opțiunile” sunt deschise, de la o tranșă de obligațiuni noi cu scadențe diferite până la o extindere directă sau „exploatarea” unor obligațiuni existente.
De asemenea, începe să se gândească la anul viitor. Deși multe vor depinde de bugetul pentru 2026, care urmează să fie anunțat, un nou „cadru pentru instrumente derivate” care urmează să fie introdus înseamnă că se ia în considerare și obligațiuni denominate în dolari și poate una sau două în monede în care nu a mai emis până acum.
Crește îngrijorarea că România ar putea pierde ratingul de credit „investment grade”
Deficitul României a făcut-o unul dintre cei mai mari emitenți de datorii din piețele emergente din lume în ultimii ani, dar Nanu nu vede niciun semn de scădere a cererii investitorilor în acest moment.
Guvernul dorește să reducă deficitul la 6% din PIB anul viitor, de la ceea ce se estimează a fi peste 8% în acest an. Cu toate acestea, cele patru partide din noua coaliție de guvernare nu au căzut de acord asupra modului în care să facă acest lucru, iar protestele sunt în creștere.
Aceasta înseamnă, de asemenea, că presiunea asupra ratingului de credit suveran al țării rămâne, acesta fiind la cel mai scăzut nivel al „gradului de investiție” și având o „perspectivă negativă” – practic, un avertisment de retrogradare.
Analiștii spun că noul prim-ministru Ilie Bolojan, care, în cadrul unui acord de rotație, va conduce guvernul președintelui centrist Nicușor Dan până în 2027, trebuie acum să realizeze rapid majorări de impozite și reduceri de cheltuieli.
„Fereastra (pentru lucrările de redresare fiscală) este clară, anul acesta și anul viitor”, a spus Nanu.
