Sunt câteva dintre întrebările care devin tot mai relevante pe măsură ce tehnologia se infiltrează în aproape toate aspectele vieții noastre și pe care am avut ocazia să le adresez uneia dintre cele mai importante voci internaționale în dezbaterile despre relația dintre tehnologie, putere și democrație.
Joi, 19 noiembrie 2026, Palatul Cotroceni a găzduit cea de-a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală, organizat de Edge Institute, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan. Evenimentul, la care Playtech a fost prezent, a reunit oficiali guvernamentali, experți internaționali, reprezentanți ai mediului privat și specialiști în transformare digitală.
Printre invitații summitului s-a numărat și Marietje Schaake, cercetătoare afiliată Centrului pentru Politici Cibernetice și Institutului pentru Inteligență Artificială Centrată pe Om din cadrul Universității Stanford. Între 2009 și 2019, aceasta a fost membră a Parlamentului European, unde s-a ocupat de politici tehnologice, comerț internațional și afaceri externe.
Marietje Schaake este și autoarea volumului „The Tech Coup: How to Save Democracy from Silicon Valley”, publicat în 2024, în care analizează transferul de putere dinspre instituțiile democratice către marile companii de tehnologie și consecințele acestui fenomen asupra societății.
În cadrul summitului de la Cotroceni, aceasta a vorbit despre puterea tehnologică și utilizarea etică a inteligenței artificiale, dar și despre responsabilitatea guvernelor într-o perioadă în care granițele dintre interesele comerciale și cele de securitate națională devin tot mai greu de delimitat.
Am stat de vorbă, în exclusivitate pentru Playtech, cu Marietje Schaake despre influența companiilor precum Google, Meta, Microsoft și OpenAI, despre deciziile pe care nu ar trebui să le delegăm niciodată inteligenței artificiale și despre riscul ca Europa să rămână în urma Statelor Unite și a Chinei în competiția tehnologică globală.
INTERVIU Marietje Schaake – Cum au ajuns marile companii tehnologice să dețină puterea statelor
Marietje Schaake, la Summitul pentru Guvernanță Digitală/foto – Ozana Mazilu (Playtech)
Ozana Mazilu (Playtech): În cartea dumneavoastră, „The Tech Coup”, susțineți că marile companii tehnologice au acumulat o putere care, cândva, aparținea guvernelor. Credeți că am ajuns deja în punctul în care companii precum Google, Meta, Microsoft și OpenAI au mai multă influență asupra vieții noastre de zi cu zi decât politicienii pe care noi îi alegem?
Marietje Schaake: În anumite domenii, da. Companiile au o putere excesivă dacă ne uităm, de exemplu, la ecosistemul informațional. Acesta este un prim aspect. Și, bineînțeles, în anumite cazuri, dacă ne uităm la Elon Musk și la modul în care își folosește infrastructura de conectivitate prin satelit în Ucraina, ceea ce odinioară era văzut ca o oportunitate a devenit acum o vulnerabilitate majoră.
Iar acest lucru este problematic, pentru că vorbim despre un domeniu, securitatea națională, care în trecut era monopolul statului. Cred că este destul de clar că vorbim despre un domeniu în care, pe de o parte, vedem companiile desfășurând anumite activități, precum Starshield și Starlink, dar există și acțiuni invizibile pe care aceste companii le întreprind.
De exemplu, atunci când construiesc, monitorizează și securizează infrastructura critică, precum cablurile submarine de date, nu știm când atacă, spre exemplu, rețelele de hackeri din alte țări. Acest lucru estompează foarte mult granițele în ceea ce privește acțiunile ofensive care, în Țările de Jos, țara din care provin, ar trebui să fie însoțite de un mandat din partea Parlamentului. Pentru că, atunci când ne implicăm într-un conflict cu o altă țară, vorbim despre o decizie de cea mai mare importanță.
Însă, atunci când companiile se implică în astfel de acțiuni, nu există un asemenea cadru. Totul se întâmplă într-o zonă gri. Și cred că acest lucru este nociv pentru statul de drept, pentru transparență și pentru asumarea răspunderii.
INTERVIU Marietje Schaake – Ce decizii nu ar trebui să delegăm niciodată inteligenței artificiale
Marietje Schaake, la Summitul pentru Guvernanță Digitală/foto – Ozana Mazilu (Playtech)
Ozana Mazilu (Playtech): Inteligența artificială este din ce în ce mai capabilă să ia decizii care afectează locurile de muncă ale oamenilor, situația lor financiară, educația și accesul la serviciile publice. Unde ar trebui să tragem linia? Există decizii care nu ar trebui delegate niciodată inteligenței artificiale?
Marietje Schaake: Da, categoric. Cred că, în contextul securității naționale, identificarea țintelor este un astfel de exemplu.
Dar există și întreaga chestiune legată de cine are acces la informații și cine nu. Modul în care guvernul comunică cu cetățenii, unde poate ajunge la aceștia și cum pot cetățenii să obțină repararea unei nedreptăți. Acestea sunt domenii pe care nu cred că ar trebui să le externalizăm. Și am făcut deja acest lucru înainte de apariția inteligenței artificiale.
Însă acum, odată cu agenții AI care acționează în numele nostru, asistăm la o concentrare și mai mare a puterii, pentru că Big Tech devine Big AI, iar decalajul dintre cei care au fost primii și cei care vin din urmă devine tot mai greu de recuperat.
Iar consecințele sunt semnificative. Atunci când guvernul Statelor Unite decide că europenii nu pot avea acces la Mythos și la alte tipuri de modele de inteligență artificială care sunt esențiale pentru securitatea cibernetică, acest lucru creează dezechilibre de putere care, pur și simplu, sunt în dezavantajul nostru, al europenilor.
INTERVIU Marietje Schaake – Europa nu trebuie doar să reglementeze inteligența artificială, ci și să construiască tehnologie
Marietje Schaake, la Summitul pentru Guvernanță Digitală/foto – Ozana Mazilu (Playtech)
Ozana Mazilu (Playtech): Europa încearcă să reglementeze inteligența artificială, în timp ce Statele Unite și China concurează pentru a domina acest domeniu. Riscă Europa să devină cea care stabilește regulile la nivel mondial, dar nu și cea care creează tehnologia? Putem proteja drepturile fundamentale fără să sacrificăm inovația?
Marietje Schaake: Aș vrea să contrazic ideea potrivit căreia reglementarea împiedică inovația, iar China este cel mai bun exemplu în acest sens. Există foarte multe reglementări în China, iar acest lucru nu îi împiedică să inoveze.
În mod similar, în Statele Unite există tot felul de modalități prin care se realizează reglementarea, doar că aceasta nu are loc prin intermediul procesului legislativ obișnuit. De asemenea, nu se întâmplă neapărat la nivelul guvernului federal, ci statele adoptă legislație, iar instanțele de judecată au fost, la rândul lor, foarte ferme. De exemplu, prin obligarea companiei Meta să își schimbe modelul de afaceri în urma unei hotărâri judecătorești.
Așadar, lucrurile nu sunt chiar atât de albe sau negre. Însă ceea ce noi, în Europa, trebuie să facem mult mai mult este să construim. Este bine să avem reguli care să protejeze principiile fundamentale și cred că acest lucru este legitim. Cred că este necesar și cred că Statele Unite încep să recupereze decalajul.
Statele Unite reprezentau o excepție, însă alegerile de la jumătatea mandatului au arătat foarte clar ce își doresc oamenii să vadă. Dar întrebarea care se pune este următoarea: ce facem noi, în Europa, pentru a ne promova mai bine propriile interese? Trebuie să ajungem la concluzia că reglementarea nu ne-a adus acolo unde ar fi trebuit să fim.
Așadar, acum trebuie să ne dublăm eforturile în ceea ce privește construirea de tehnologie. Și aici mi-aș dori să văd mult mai multă ambiție.
Ozana Mazilu (Playtech): Vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat și vă doresc mult succes!
Marietje Schaake: Mulțumesc și eu! Asemenea!
Cine va deține, de fapt, puterea în viitor?
Dincolo de discuțiile despre performanțele inteligenței artificiale, despre modele lingvistice tot mai sofisticate și despre competiția dintre marile companii, conversația cu Marietje Schaake mi-a reconfirmat importanța unei întrebări pe care cred că ne-o adresăm prea rar: cui îi încredințăm, de fapt, puterea atunci când adoptăm aceste tehnologii?
Personal, nu cred că trebuie să alegem între progresul tehnologic și protejarea valorilor democratice. Îmi doresc însă să văd o Europă care să nu fie doar arbitrul unei competiții purtate de alții, ci și unul dintre principalii ei jucători. Pentru că independența tehnologică ar putea deveni, în următorii ani, la fel de importantă precum independența energetică sau cea militară.



















