Înainte de a se alătura echipei EGBA, Maarten a ocupat funcția de consilier pentru piața internă și protecția consumatorilor în cadrul Reprezentanței Permanente a Olandei pe lângă Uniunea Europeană. Anterior, a activat în cadrul Ministerului Economiei din Olanda, unde s-a specializat în politici comerciale la nivelul Uniunii Europene și al Organizației Mondiale a Comerțului.
Ce alimentează creșterea pieței negre a jocurilor de noroc în Europa? Puteți da câteva exemple?
Europa se confruntă cu o problemă tot mai acută a jocurilor de noroc ilegale, iar în multe cazuri, politicile publice și reglementările existente agravează această problemă, în mod involuntar.
Monopolurile, restricțiile aplicate anumitor produse de divertisment, limitele de cheltuieli sau interdicțiile publicitare au ca rezultat un efect combinat care, adesea, devine negativ: consumatorii sunt împinși către platforme ilegale care nu oferă nicio formă de protecție. Deși jocurile de noroc ilegale există în toate formele, observăm faptul că piața neagră din sectorul online crește cel mai rapid și are cel mai grav impact.
Operatorii online ilegali nu sunt supuși niciunei constrângeri de reglementare și utilizează, în mod liber, platformele de socializare și motoarele de căutare pentru a-și promova brandurile, inclusiv prin sportivi de renume, celebrități sau influenceri. De asemenea, își extind prezența prin sponsorizări sportive, în timp ce operatorii licențiați din aceleași piețe se confruntă cu restricții stricte privind modul și spațiile în care pot comunica cu consumatorii.
Potrivit unui studiu realizat de H2 Gambling Capital, operatorii offshore ilegali au capturat 27% din totalul veniturilor brute din jocuri de noroc (GGR) la nivel european în 2025, ceea ce înseamnă aproximativ 18 miliarde de euro, față de 10 miliarde în 2020. Mai mult decât atât, proiecțiile indică o creștere a pieței negre la 23 de miliarde de euro până în 2030.
Situația la nivel de țară ilustrează clar problema. În Olanda, limitele stricte de cheltuieli pe platformele de jocuri de noroc au făcut ca oferta legală să devină necompetitivă, iar piața ilegală din online este estimată acum la 1,25 miliarde de euro anual, reprezentând peste jumătate din totalul cheltuielilor cu jocurile de noroc din țară. În Franța, interdicția asupra jocurilor de noroc online de tip casino nu a eliminat cererea, ci a împins-o în piața neagră, care acum este estimată la până la 1,5 miliarde de euro anual în GGR. În ambele cazuri, reglementarea excesiv de restrictivă a produs exact opusul efectului dorit.
Reglementările existente sunt suficient de eficiente în combaterea operatorilor ilegali?
Operatorii online ilegali acționează fără scrupule. Fiind adesea stabiliți în afara UE, în regiuni precum Curaçao, aceștia sunt în afara jurisdicției autorităților europene de reglementare, nu plătesc taxe, nu respectă nicio cerință de protecție a consumatorilor și nu suportă consecințe legale pentru că vizează, în mod deliberat, consumatorii europeni. Astfel, aceste entități ilegale pot oferi cote mai bune și bonusuri mai mari, tocmai pentru că nu suportă costurile și responsabilitățile pe care le au operatorii licențiați.
Instrumentele standard de aplicare a legii, cum ar fi blocarea IP-urilor sau a plăților, pot ajuta, dar operatorii ilegali pot închide un site sau o aplicație și pot relansa o platformă aproape identică în câteva zile, iar utilizatorii pot folosi VPN-uri pentru a ocoli restricțiile. Mecanismele de protecție existente în prezent au fost concepute de autorități pentru a bloca accesul la website-uri, dar nu au capacitatea de a contracara operatorii ilegali care sunt astăzi o prezență vizibilă, chiar de notorietate, în sport, pe rețelele sociale și în motoarele de căutare.
Consecința acestor limitări este un peisaj de aplicare fragmentat și inconsecvent, pe care operatorii ilegali îl exploatează în mod deliberat. Această problemă necesită un răspuns mai coordonat, implicând autoritățile de reglementare care fac schimb de informații, aliniază prioritățile de aplicare și colaborează cu furnizorii de servicii de plată și cu platformele digitale pentru a tăia fluxurile de venituri care mențin în activitate operatorii din piața neagră.
Cum pot colabora mai eficient operatorii licențiați și autoritățile din țările europene pentru a combate piața neagră?
Operatorii licențiați au informații detaliate despre modul în care operează piața neagră: ce platforme vizează persoanele care joacă jocuri de noroc, ce canale de plată sunt utilizate, ce tactici de marketing aduc mai mulți clienți. Un schimb mai structurat de informații între operatorii licențiați, autoritățile de reglementare și instituțiile financiare va avea ca rezultat măsuri mai bine țintite și mai rapide, care să destructureze activitatea operatorilor ilegali.
Aplicarea legii trebuie să depășească mecanismele tradiționale și reactive de blocare. Platformele de socializare și motoarele de căutare au propriile politici privind publicitatea la jocuri de noroc ilegale, dar problema este că rareori le aplică. Trebuie exercitată o presiune mai mare din partea autorităților europene și locale, pentru a se asigura că platformele de socializare aplică, în mod proactiv, aceste reguli.
Țările membre UE trebuie să facă un schimb activ și constant de bune practici în materie de reglementare. Dacă o țară europeană beneficiază de procese rapide de aplicare și instrumente eficiente, orientate către consumatori, celelalte jurisdicții europene ar trebui să le adopte în mod proactiv.
Mai mult decât atât, cea mai eficientă armă împotriva jocurilor de noroc ilegale nu este un ordin de blocare, ci o piață licențiată pe care consumatorii chiar vor să o folosească. Dacă reușim să menținem consumatorul în piața reglementată, putem asigura inclusiv protecția acestuia. Ratele ridicate de participare a consumatorilor în piața reglementată sunt cel mai clar indicator al succesului și, în prezent, prea multe piețe nu ating acest standard, lăsând consumatorii expuși și permițând operatorilor ilegali să prospere.
Cum poate fi găsit echilibrul potrivit între o reglementare corectă și menținerea competitivității pieței legale?
În prezent, autoritățile se confruntă cu o problemă reală: reglementezi prea lejer și riști să dăunezi consumatorilor; reglementezi prea strict și îi alungi către o piață ilegală lipsită de orice protecție. Niciuna dintre situații nu servește interesului public.
Ponderea activității de jocuri de noroc care se desfășoară în cadrul pieței licențiate este indicatorul cheie pentru a evalua dacă echilibrul este corect. Cotele de impozitare trebuie să permită operatorilor licențiați să ofere produse competitive. Cadrul publicitar trebuie să permită operatorilor să ajungă la consumatori. Restricțiile asupra produselor de divertisment, care nu aduc beneficii clare, ar trebui evitate. Fiecare dintre aceste considerații rezonează cu același principiu de bază: reglementările trebuie să fie ancorate în realitatea comportamentului manifestat de consumatori.
Chiar și măsurile bine intenționate pot avea consecințe neintenționate. Limitele de cheltuieli, de exemplu, par că reduc riscul, în teorie, dar dacă ele îi determină pe jucători să migreze spre platforme ilegale, unde nu există nicio limită și nicio protecție, atunci efectul net asupra protecției consumatorilor este exact opusul celui intenționat. Politicile și reglementările pot rata ținta dacă nu iau în calcul modul în care consumatorii se comportă în realitate.
În România, conform OUG nr. 7/2026, autoritățile locale pot decide dacă acordă sau nu autorizații pentru sălile de jocuri de noroc din segmentul de retail. Ce impact poate avea o astfel de măsură asupra pieței legale și asupra pieței negre?
Transferul deciziilor de autorizare pentru locațiile de retail către autoritățile locale riscă să creeze un mediu fragmentat și impredictibil pentru operatorii licențiați și o oportunitate foarte previzibilă pentru rețelele de crimă organizată care prosperă din activitatea pieței negre. Când oferta retail licențiată dispare, jocurile de noroc nu dispar odată cu ea. Oamenii găsesc alternative, iar alternativele locale sunt cele ilegale.
România are nevoie doar să privească experiența altor piețe europene pentru a înțelege unde duce acest drum. Interdicția nu elimină cererea, dar o împinge spre platforme ilegale, care nu oferă nicio protecție consumatorilor.
Autoritățile locale din România pot crede că acționează în interesul public, dar orice formă de interdicție va fi în beneficiul rețelelor de crimă organizată, nu al consumatorilor.
În materie de campanii de conștientizare, cum pot fi educați consumatorii cu privire la riscurile platformelor neautorizate?
Sunt persoane care ajung pe platforme ilegale fără să-și dea seama, fiind înșelați de site-uri cu aspect profesionist care uneori pretind, în mod fals, că sunt licențiate în Europa. Alte persoane știu exact ce fac atunci când utilizează site-uri ilegale, dorind să evite limitele de cheltuieli sau fiind dezinteresați de oferta legală care este foarte restricționată. Ambele categorii de consumatori trebuie să înțeleagă pericolul acestor platforme ilegale.
Utilizatorii nu au nicio idee că-și asumă un risc major, pentru că pe aceste platforme nu există mecanisme de soluționare a disputelor, nu există instrumente de protecție precum autoexcluderea, nu există verificarea vârstei și nu le este garantată protecția datelor personale. Închiderea acestui decalaj de conștientizare cu privire la existența pieței negre necesită campanii concrete, coordonate și orientate direct către consumatori.
Campania belgiană „Always Play Legally" este un model demn de remarcat. Derulată de Comisia Belgiană pentru Jocuri de Noroc în parteneriat cu sectorul operatorilor licențiați, acest demers ajută consumatorii să identifice site-urile legale și le permite operatorilor licențiați să afișeze un logo de încredere care să fie ușor de recunoscut. Astfel de colaborări între autorități de reglementare și companiile licențiate sunt benefice și ar trebui încurajate în toată Europa.
Avertismentele generice despre jocurile de noroc ilegale nu sunt suficiente. Avem nevoie de mai multe inițiative de conștientizare publică privind riscurile pe care le implică piața neagră, elaborate și implementate ideal în parteneriat cu industria reglementată. Astfel de inițiative vor ajuta consumatorii să identifice brandurile licențiate care sunt active pe piață și să-i avertizeze împotriva utilizării celor ilegale. Obiectivul ar trebui să fie simplu: să fie ușor să găsești un site licențiat și să devină imposibil să ignori riscurile care există pe platformele ilegale.
