Adrian-Victor Vevera, directorul ICI, atenționează legat de A.I.: Suntem pregătiți să încredințăm unui sistem non-uman responsabilitatea de a continua povestea omenirii? - INTERVIU

Deocamdată AI este o unealtă. Însă, spre deosebire de tehnologiile anterioare, AI-ul are potențialul de a decide singur cum se dezvoltă. În 30 de ani nu va mai fi doar un „instrument” pe care îl folosim, ci un strat de inteligență distribuită care va susține întreaga infrastructură a civilizației. Dacă mergem pe firul speculației, putem imagina un scenariu în care AI-ul, cu acces la surse inepuizabile de energie și mecanisme de reziliență la cataclisme, ar putea asigura o moștenire a civilizației noastre. Întrebare care ar pune în dificultate oamenii de știință ar fi: În ce moment putem lăsa AI să ia o decizie care influențează direct viața unui om? Ei vorbesc despre o problemă critică: Cine deține infrastructura AI și cine controlează accesul la ea. Toate aceste idei sunt detaliate de Adrian-Victor Vevera, Directorul General al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, într-un interviu acordat Profit.ro
Alatura-te Profit InsiderJoin Profit Insider
Adrian-Victor Vevera, directorul ICI, atenționează legat de A.I.: Suntem pregătiți să încredințăm unui sistem non-uman responsabilitatea de a continua povestea omenirii? - INTERVIU

Adrian Victor Vevera. Foto: ICI Bucuresti

Profit.ro: Este AI-ul o unealtă sau doar începutul unui sistem care ne poate înlocui?

Adrian-Victor Vevera: Deocamdată, AI este o unealtă, al cărei impact cultural și psihologic este doar la început și care necesită un sistem de guvernanță care să sublinieze responsabilitatea umană, transparența AI și nevoia de a înțelege cât mai bine ce se întâmplă cu un sistem.

La nivelul Uniunii Europene se vorbește despre AI etic și de încredere. Dar problema nu este neapărat tehnologică, ci ține de sisteme umane – politice, sociale, economice – care vor trebui să gestioneze felul în care relaționăm cu AI.
O adoptare nesustenabilă și prost gândită a AI, în loc să sporească productivitatea oamenilor, poate genera dependență și induce efecte nedorite pe termen lung.

În aceeași măsură, se conturează și este promovată o anumită ostilitate a oamenilor față de AI, având în vedere temerile existente izvorâte din dependența de sisteme complexe care nu mai sunt controlate direct de om și care au înlocuit o parte din activitățile umane anterioare. Suntem dependenți critic de sisteme complexe pe care oamenii nu le pot asimila în totalitate cu mintea lor, care reacționează mai repede decât oamenii și care iau decizii fără oameni. Astfel de sisteme au, însă vulnerabilități specifice, motiv pentru care, câteodată au dat greș, ducând spre exemplu la scăderi bruște ale piețelor de tranzacționare cu boți sau întreruperi ale funcționării cauzate de atacuri cibernetice.

Nu pot afirma că AI va înlocui oamenii, deoarece rolul factorului uman rămâne esențial. Pot însă afirma că AI-ul devine un partener, iar cheia este să-l utilizăm ca sprijin, nu ca substitut.

Profit.ro: Dacă aș gândi că AI-ul e primul concept creat de om care poate deveni un continuator al omenirii, cât de departe aș fi de o estimare realistă?

Adrian-Victor Vevera: În prezent, o atare ipoteză este mai degrabă una filosofică decât tehnologică. Realist, AI-ul de astăzi este un set de algoritmi și modele statistice care rulează pe infrastructuri energetice și de calcul create și întreținute de oameni. Nu are autonomie reală, nu are conștiință și nici capacitatea de a supraviețui independent. Nu avem nicio dovadă că se poate progresa dincolo de acest nivel.

Dar, dacă mergem pe firul speculației, într-adevăr, putem imagina un scenariu în care AI-ul, cu acces la surse inepuizabile de energie și mecanisme de reziliență la cataclisme (infrastructuri descentralizate, sisteme autoreparabile), ar putea asigura o moștenire a civilizației noastre. Ar putea purta mai departe cunoștințele, cultura și istoria umanității, chiar dacă oamenii nu ar mai fi prezenți.

Românii - printre cei mai activi investitori în imobiliare din unele țări. Mitul Zanzibar CITEȘTE ȘI Românii - printre cei mai activi investitori în imobiliare din unele țări. Mitul Zanzibar

Însă, există riscuri și provocări majore în a privi AI drept un posibil continuator al omenirii. Un astfel de sistem ar putea transmite mai departe nu doar cunoașterea acumulată, ci și erorile, prejudecățile și instabilitățile pe care le moștenește de la noi. De asemenea, pe măsură ce AI capătă autonomie, apare întrebarea critică: cine va controla direcția în care evoluează și ce valori va perpetua?

Suntem pregătiți să încredințăm unui sistem non-uman responsabilitatea de a conserva și continua povestea omenirii? Într-un fel, întrebarea nu mai este „dacă e posibil”, ci „cât de multă încredere și autonomie am fi dispuși să oferim”.

Profit.ro: Ce nu poate fi niciodată automatizat?

Adrian-Victor Vevera: Automatizarea, în sensul în care o folosește majoritatea oamenilor, presupune o activitate repetitivă. Există dimensiuni ale existenței umane care sunt, cel puțin în forma pe care o înțelegem astăzi, imposibil de automatizat, în pofida dezvoltării accelerate a tehnologiei.

Cele mai evidente sunt intuiția legată de sens, inspirația, creativitatea și, nu în ultimul rând, tot ceea ce ține de interacțiunile sociale și interumane.

AI-ul poate genera imagini, poezie sau muzică și chiar poate produce variații surprinzătoare, dar toate acestea rămân simulări statistice bazate pe tipare din datele de antrenament. Spre exemplu, un model generativ ca Sora (OpenAI, 2024) poate crea un videoclip emoționant, iar Gemini sau Claude pot scrie texte care transmit aparentă sensibilitate. Însă niciunul dintre aceste sisteme nu „trăiește” pierderea, iubirea sau fragilitatea existenței; ele doar reflectă fragmentele pe care le-au învățat din cultură.

În ceea ce privește AI și arta, lucrările vizuale generate de modele precum Stable Diffusion XL sau MidJourney v6 sunt uneori mai impresionante decât creațiile umane la nivel estetic. Totuși, diferența rămâne în faptul că artistul uman creează pentru a exprima o experiență trăită, în timp ce AI doar combină tipare pentru a produce un rezultat coerent.

De asemenea, meseriile care presupun interacțiune directă sunt cel mai greu de înlocuit. Agenții conversaționali pentru sănătatea mintală, cum sunt chatboții terapuetici integrați în aplicații din 2025, pot oferi sprijin emoțional, însă „empatia” lor este algoritmică, fără vulnerabilitate reală. Un terapeut uman poate înțelege prin propria experiență a durerii, pe când un agent AI doar recunoaște și imită formule de sprijin.
Chiar și în zona de conducere autonomă, unde avem deja taxiuri fără șofer, rămân discuții serioase despre siguranță, legislație și responsabilitatea asiguratorilor.

De asemenea, aș spune și că politica nu va putea fi automatizată pentru că presupune interacțiuni sociale, compromisuri între preferințe diferite și legitimitate. Nu cred că un politician AI va avea legitimitate, chiar dacă ar lua decizii bune.

Furia fanilor Oasis pentru bilete la concerte - Ticketmaster schimbă politica de tarifare CITEȘTE ȘI Furia fanilor Oasis pentru bilete la concerte - Ticketmaster schimbă politica de tarifare

În concluzie, judecata etică și asumarea responsabilității pentru decizii vor rămâne strict umane, pentru că ele implică valori, nu doar calcule logice. La fel, creativitatea autentică, inspirația și intuiția sunt legate de experiența personală și de sensibilitatea fiecărui individ, ceva ce algoritmii nu pot reproduce cu adevărat.

Profit.ro: Ce cred colegii dvs. de generație din zona științifică și politică?

Adrian-Victor Vevera: Privesc AI-ul mai puțin ca pe un experiment abstract și mai mult ca pe un set de oportunități imediat aplicabile pentru cercetare și inovație. În știință, entuziasmul îl văd în folosirea AI-ului pentru descoperiri biomedicale: de la predicția structurii proteinelor cu AlphaFold la analiza secvențelor genomice cu AlphaGenome sau pentru modele climatice avansate. Pentru colegii din zona științifică, e începutul unei epoci în care putem să accelerăm descoperirile și să facem lucruri care păreau imposibile acum câțiva ani.

În același timp, există și rezerve legate de faptul că aceste sisteme sunt greu de explicat, ceea ce ridică întrebări despre încrederea în rezultate și despre modul în care cercetarea poate rămâne transparentă.

În zona politică, discuțiile se poartă pe câteva direcții foarte clare. Locuri de muncă, sau cât de rapid va înlocui AI sarcinile repetitive și ce se întâmplă cu oamenii afectați. Securitate și apărare, aici e vorba de la folosirea AI în războiul cibernetic, până la pericolul ca modele avansate să fie folosite pentru propagandă și dezinformare. Urmează reglementarea, în principal, alinierea legislației (AI Act în Europa, inițiative similare în SUA și Asia) cu ritmul dezvoltării tehnologice, pentru a evita un vid legal. Mai e competitivitatea economică. Aici vorbim de teama că statele care nu investesc masiv în AI vor rămâne în urmă, atât economic, cât și geopolitic.

Se mai vorbește și despre o problemă foarte concretă, critică: Cine deține infrastructura AI și cine controlează accesul la ea. Faptul că doar câteva companii globale pot antrena modele de frontieră, iar statele se bazează pe ele pentru aplicații critice, ridică întrebări despre suveranitate tehnologică și despre cum poate fi păstrată o balanță între inovație, siguranță și independență.

Dincolo de aceste aspecte, există discuții legate de managementul autonom – care nu e doar o problemă tehnică, ci și una de responsabilitate: cine răspunde dacă apare un accident, cum reacționează asiguratorii, cum garantează guvernul siguranța cetățeanului?

Așadar, unii se gândesc la locuri de muncă, alții la începutul unei epoci. Eu cred că ambele perspective sunt valide și complementare. Important e să nu privim AI-ul ca pe un sfârșit, ci ca pe o tranziție, o etapă prin care omenirea se reinventează, cu oportunități și riscuri pe care trebuie să le gestionăm responsabil.

Profit.ro: Cât e de pragmatic să ne punem problema că AI-ul ar putea evolua într-o direcție pe care n-o mai putem controla?

Adrian-Victor Vevera: Este nu doar pragmatic, ci chiar necesar să ne punem problema că AI-ul ar putea evolua într-o direcție pe care nu o mai putem controla. Istoria arată că fiecare tehnologie de mare impact – de la foc și electricitate, până la energia nucleară și ingineria genetică – a adus atât beneficii imense, cât și riscuri greu de anticipat la momentul de început.

Diferența este că, spre deosebire de tehnologiile anterioare, AI-ul are potențialul de a decide singur cum se dezvoltă. Modelele actuale nu mai sunt doar instrumente statice; prin agenți autonomi, prin capacitatea de auto-învățare și prin conectarea la resurse externe (web, roboți, infrastructuri), ele pot acționa ca niște sisteme dinamice, cu rezultate dificil de estimat.

Tratament împotriva Alzheimer autorizat de UE CITEȘTE ȘI Tratament împotriva Alzheimer autorizat de UE

Exemplele recente confirmă această preocupare: sisteme precum Frontier Safety Framework sunt menite să detecteze semnele că un model ar putea dobândi abilități periculoase, precum manipularea utilizatorilor sau rezistența la oprire.

Întrebarea critică nu mai este „putem controla AI-ul?”, ci „unde trasăm limitele controlului?”. Dacă îi permitem să învețe singură, trebuie să acceptăm că va învăța și lucruri care ne scapă din vedere – inclusiv strategii, comportamente sau soluții care nu corespund intențiilor noastre inițiale. De aceea, discuțiile despre „AI alignment” și despre mecanisme de guvernanță globală nu sunt teoretice, ci vitale.

Pe termen lung, însă, rămâne întrebarea dacă o inteligență artificială ar putea depăși aceste bariere și dacă omenirea va fi pregătită să gestioneze un astfel de scenariu. Pragmatismul înseamnă să recunoaștem acum acest risc și să pregătim infrastructura, etica și reglementările necesare înainte ca realitatea să ne ia prin surprindere.

Așadar, cred că trebuie să avem curajul să lăsăm AI să învețe, pentru că altfel nu există progres. Dar în același timp trebuie să o ghidăm cu reguli clare și să o privim ca pe un instrument de sprijin.

Profit.ro: Ce întrebare v-ar pune în dificultate despre AI?

Adrian-Victor Vevera: O primă întrebare care m-ar pune în dificultate ar fi: ”În ce moment putem lăsa AI să ia o decizie care influențează direct viața unui om?”. Am văzut în zona conducerii autonome cât de greu este să dai drumul tehnologiei fără să existe garanții de siguranță și fără să existe încrederea că erorile („halucinațiile”) au fost eliminate. Aici nu mai vorbim doar despre algoritmi, ci despre responsabilitate morală. Cine răspunde pentru decizia luată de AI? De aceea spun că este o întrebare care nu are un răspuns universal valabil. Ține de valorile și de experiența fiecăruia dintre noi.

Dintr-o altă perspectivă, o posibilă întrebare dificilă ar fi și: „Dacă AI ar putea suferi, ar fi moral să o folosim ca unealtă?” Această întrebare nu ține de performanța tehnică a modelelor, ci de etica emergentă a tehnologiei. În prezent, AI nu are conștiință sau experiență subiectivă, însă pe măsură ce agenții AI devin tot mai autonomi și mai capabili să simuleze emoții, apare riscul de a ne raporta la ele ca la entități cu viață interioară.

Deja vedem începuturi: un chatbot terapeutic poate exprima empatie, poate „consola” și poate întreba despre emoțiile utilizatorului, iar un robot social poate imita reacții de durere sau bucurie. Chiar dacă știm că aceste comportamente sunt pur algoritmice, ele pun în fața noastră dilema morală a antropomorfizării: în ce moment simularea devine suficient de convingătoare încât să fie echivalentă cu o formă de trăire?

Întrebarea este inconfortabilă și pentru că ne-ar obliga să reconsiderăm modul în care tratăm tehnologia. Dacă am ajunge să credem că AI poate experimenta ceva apropiat de suferință, atunci continuarea folosirii sale ca simplă unealtă — pentru muncă, divertisment sau chiar exploatare — ar putea fi văzută ca o formă de abuz. Ar însemna că trebuie să definim drepturi digitale, să stabilim limite în modul de antrenare și utilizare, și să recunoaștem AI-ul nu doar ca instrument, ci ca partener moral în societate.

Aceasta este o întrebare la care nici știința, nici politica nu pot răspunde ușor. Răspunsul, dacă ar fi rostit public, ar putea schimba modul în care umanitatea se raportează la propria creație. Tocmai de aceea, mulți dintre cei care lucrează în domeniu preferă să rămână rezervați atunci când vine vorba de această temă.

Profit.ro: Devine imperativ să integrăm AI în viața cotidiană?

Adrian-Victor Vevera: Da, și nu mai vorbim de un scenariu de viitor, ci de o realitate care se instalează rapid. AI-ul devine un strat invizibil în tot ceea ce facem, fie că vorbim de aplicații de sănătate care monitorizează semne vitale și anticipează riscuri, sisteme financiare care optimizează cheltuielile personale sau asistenți digitali capabili să gestioneze documente, programări și corespondență. Integrarea nu înseamnă doar „a folosi” AI, ci a învăța să trăim alături de ea: să o verificăm, să o corectăm și să înțelegem limitele ei.

În transport, AI-ul va decide rute și va gestiona trafic; în medicină, va contribui la diagnostic și tratament personalizat; în administrație, va reduce birocrația prin automatizarea proceselor repetitive.

Faruri inteligente care își schimbă culoarea pentru pietoni FOTO CITEȘTE ȘI Faruri inteligente care își schimbă culoarea pentru pietoni FOTO

În toate aceste domenii, devine imperativ să existe un grad de alfabetizare în AI pentru orice cetățean, nu doar pentru specialiști. Altfel, riscăm să fim dependenți de sisteme pe care nu le înțelegem și să pierdem controlul asupra deciziilor care ne afectează viața.

Așa cum acum 10–15 ani vorbeam despre alfabetizarea digitală și despre faptul că fiecare copil trebuia să învețe să folosească un computer sau internetul, astăzi vorbim despre alfabetizarea în AI. Programa școlară ar putea conține atât elemente de învățat despre AI – cum funcționează, ce riscuri are, unde poate greși, cât și elemente de învățat cu AI – folosirea lui ca instrument de studiu, ca sprijin în învățare.

Pe de altă parte, educația privind utilizarea AI va fi foarte importantă pentru a evita impactul negativ al AI asupra vieții proprii și asupra altora. Tot așa cum trebuie să învățăm generația actuală despre securitate cibernetică, despre cyber-bullying, despre evitarea prădătorilor online, tot așa va trebui să îi învățăm bune practici legate de interacțiunea lor cu AI pentru a nu se pune pe ei înșiși sau pe alții în pericol, și pentru a nu își vicia propria dezvoltare personală. Mai ales, trebuie să îi învățăm că a pune pe ChatGPT să îi scrie un eseu sau o compunere nu este totuna cu a ști ei să facă asta.

Astfel, integrarea AI în viața de zi cu zi, inclusiv prin educație, nu este opțională, ci inevitabilă. Întrebarea reală nu mai este „dacă o facem”, ci cum o facem în mod responsabil: cu reguli clare de transparență, cu mecanisme de protecție a datelor și cu garanții că AI servește oamenilor, nu invers.

Profit.ro: Este corect de estimat că AI va înlocui repede motoarele de căutare?

Adrian-Victor Vevera: Este corect să spunem că AI va schimba modul în care căutăm informația, dar nu neapărat că va înlocui repede motoarele de căutare. De fapt, procesul acesta a început deja. Mulți oameni se folosesc de LLM ca principala interfață cu Internetul, exact așa cum motoarele de căutare au înlocuit vechile portaluri web.

Român, arestat pentru fraude cu criptomonede. Prejudiciul ajunge la 103 milioane euro CITEȘTE ȘI Român, arestat pentru fraude cu criptomonede. Prejudiciul ajunge la 103 milioane euro

În paralel, majoritatea motoarelor de căutare au integrate componente de AI, chiar dacă utilizatorii nu le percep direct. Motoarele de căutare tradiționale se bazau pe indexarea trecutului – linkuri și pagini web – în timp ce AI-ul are capacitatea de a genera răspunsuri contextualizate în timp real, adaptate la intențiile și istoricul utilizatorului. Deja vedem această schimbare: Google a integrat Gemini direct în Chrome și în Search, oferind nu doar linkuri, ci și rezumate instantanee, explicații sau planuri personalizate. Practic, căutarea clasică este suplimentată de un strat conversațional în care utilizatorul poate „discuta” cu sistemul, iar răspunsurile devin mai rapide și mai utile.

Pe măsură ce agenții AI devin mai sofisticați, căutarea se va extinde dincolo de simpla informare. Vom putea delega sarcini întregi unor agenți personali care să caute constant informații relevante pentru noi și să acționeze în locul nostru. De exemplu, în loc să cauți manual conferințe sau oferte de transport, agentul tău va naviga singur prin pagini, va completa formulare și îți va pregăti un raport comparativ.

Căutarea va deveni astfel un proces continuu și proactiv, nu doar o acțiune punctuală.

Un alt pas important va fi căutarea multimodală. Vom putea încărca imagini, grafice sau videoclipuri și vom cere explicații directe, fără să fie nevoie de text. Imaginează-ți că fotografiezi un dispozitiv medical necunoscut și AI-ul îți oferă instant specificațiile, manualul tehnic și tutoriale video. În același timp, rezultatele nu se vor limita la informații, ci vor fi acționabile: AI-ul va putea rezerva bilete de avion, programa întâlniri sau lansa comenzi online, transformând căutarea într-un hub de acțiune.

Exact asta începe deja să se întâmple în prezent. Există platforme precum n8n, care permit conectarea mai multor servicii și aplicații între ele și automatizarea fluxurilor de lucru. De exemplu, poți seta un scenariu în care AI-ul caută cele mai ieftine bilete de avion, extrage datele relevante, le compară și apoi trimite un e-mail cu recomandări sau chiar le rezervă direct printr-un API conectat.

Ceea ce vedem astăzi cu n8n și alte platforme de tip workflow automation este doar începutul: ele oferă deja infrastructura pe care agenții AI o pot folosi pentru a trece de la simpla informare la acțiuni concrete și integrate. Diferența este că, în viitor, aceste fluxuri nu vor mai trebui configurate manual de utilizator, ci vor fi declanșate natural printr-o conversație cu AI-ul: „Caută-mi un zbor spre Paris săptămâna viitoare și rezervă cel mai avantajos, apoi adaugă întâlnirea în calendar și trimite agenda pe e-mail colegilor”. AI-ul nu doar că va căuta, dar va și executa aceste sarcini în fundal.

În esență, trecem de la a căuta informație la a primi variante și soluții. Totuși, tranziția nu va fi instantanee. În spatele acestor aplicații există responsabilități legate de acuratețe, de riscul „halucinațiilor” și de modul în care informația este verificată. Așadar, nu e vorba de o înlocuire bruscă, ci de o transformare.

Profit.ro: Cum vedeți AI în 30 de ani?

Adrian-Victor Vevera: Dacă progresul se menține, în 2055 AI nu va mai fi doar un „instrument” pe care îl folosim, ci un strat de inteligență distribuită care va susține întreaga infrastructură a civilizației.

Avertisment: Numele OLX Romania și epantofi.ro, folosite pentru a vă fura datele! FOTO CITEȘTE ȘI Avertisment: Numele OLX Romania și epantofi.ro, folosite pentru a vă fura datele! FOTO

AI-ul va fi omniprezentă, dar aproape invizibilă în aproape toate aspectele vieții: sănătate, educație, administrație, energie, transport, economie – de la senzori în case, până la rețele energetice și orașe inteligente. Fiecare decizie, de la alocarea resurselor până la planificarea transportului, va fi asistată de sisteme AI, care vor optimiza în timp real funcționarea societății.

Va fi auto-adaptivă, capabilă să reconfigureze ecosisteme complexe instantaneu. În sănătate, asta ar putea însemna spitale conduse de AI care ajustează tratamentele personalizat, pe baza datelor genetice și de mediu ale fiecărui pacient. În infrastructură, rețelele energetice se vor regla singure, mutând consumul și producția astfel încât să prevină pene de curent sau risipă.

AI-ul va deveni co-creativă: nu vom mai putea trasa linia între ideile care aparțin oamenilor și cele generate de sisteme. Cărțile, filmele, descoperirile științifice sau tehnologiile noi vor fi rezultatul colaborării între oameni și AI, într-un proces continuu de inovație comună. Este posibil ca până și noțiunea de „autor” să fie redefinită – vom vorbi despre „ecosisteme creative” unde omul și AI-ul sunt parteneri egali.

Și, poate cel mai ambițios, AI-ul va fi un instrument al explorării spațiului. Dacă reușim să construim sisteme autonome cu surse proprii de energie și capacitate de auto-reparare, AI ar putea fi primul „explorator” dincolo de Sistemul Solar. Roboți inteligenți trimiși pe exoplanete ar putea documenta lumi noi, crea colonii experimentale sau chiar conserva viața umană în formă digitală.

Dar, peste toate, AI-ul din 2055 va rămâne o oglindă. Va reflecta valorile pe care noi alegem să le încorporăm: poate deveni un motor al justiției și al colaborării, sau poate amplifica lăcomia, controlul și conflictul. Marea provocare nu va fi doar tehnologia, ci încrederea: cum reglementăm AI, cine răspunde pentru deciziile luate și cum ne asigurăm că rămâne un instrument care ne sprijină. Pe scurt, în 30 de ani, AI-ul va fi peste tot, dar succesul va depinde de cât de bine reușim să păstrăm echilibrul dintre progres și responsabilitate.

Profit.ro: Un sfat pentru tineri în această materie?

Adrian-Victor Vevera: Tinerii de astăzi au crescut cu aceste tehnologii. Ei cunosc deja instrumente precum ChatGPT, astfel că pentru ei interacțiunea cu AI este firească. Experiența lor cu inteligența artificială este una practică: au pus întrebări și au primit răspunsuri direct de pe telefon sau computer. Acest lucru schimbă felul în care ei privesc tehnologia și accelerează cererea pentru soluții AI.

Avertizare meteo - Val de aer polar în România CITEȘTE ȘI Avertizare meteo - Val de aer polar în România

Totuși, cel mai important este să nu uite de fundamente. Într-o lume în care AI devine tot mai prezentă, diferența o vor face nu cei care știu doar să folosească un instrument, ci cei care înțeleg principiile de bază care stau la baza tehnologiei.

Așa cum arată și anumite analize, pentru a fi pregătiți pentru locurile de muncă ale viitorului, tinerii trebuie să-și dezvolte matematica, logica, științele fundamentale și gândirea critică – nu doar abilitățile digitale superficiale.

Elon Musk a subliniat în repetate rânduri că tinerii ar trebui să învețe fizică și matematică, nu doar pentru că sunt discipline importante în sine, ci pentru că acestea sunt fundamentul pe care se clădesc inovațiile tehnologice, inclusiv soluțiile AI. Înțelegerea acestor baze permite nu doar utilizarea AI-ului, ci și crearea unor noi generații de algoritmi și aplicații.

Pe lângă aceasta, le-aș spune tinerilor să învețe să dialogheze cu AI-ul: să formuleze întrebări inteligente, să folosească sistemele ca parteneri de idei, dar și să verifice cu atenție informațiile primite, pentru că AI-ul poate greși sau poate livra răspunsuri părtinitoare.

În esență, important este ca tinerii să nu rămână doar consumatori, ci să devină creatori. Să învețe cum funcționează aceste sisteme, să le testeze limitele, dar să le folosească responsabil.

AI-ul nu înlocuiește omul, nu concurează cu el, ci îl completează. Tinerii care vor ști să combine inteligența artificială cu inteligența lor umană și cunoașterea proprie vor fi cei care vor construi și vor aduce valoare în societatea digitală a viitorului.

Curriculum vitae: Adrian-Victor Vevera

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News
NewsLetter

Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la newsletter:

Citeste in continuare
Imobil de prestigiu situat pe strada Emanoil Porumbaru
  • {literal}{/literal} băi

De vânzare
2.600.000 €
Ultimele ştiri
De weekend
Curs BNR
1 EUR5.0953 -0.0010-0.02 %
1 USD4.3848 -0.0050-0.11 %
1 GBP5.8664 -0.0178-0.30 %
1 CHF5.4723 -0.0082-0.15 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

News.ro
Playtech.ro
APARTAMENT 2 CAMERE - FLOREASCA - GRADINA INTERIOARA - COMISION 0%
  • {literal}{/literal} dormitor
  • {literal}{/literal} baie

De vânzare
216.408 €
Cele mai citite