Google, Facebook și Twitter nu pot fi date în judecată de victimele unor atentate care au acuzat că platformele de tehnologie au ajutat gruparea Stat Islamic prin difuzarea propagandei acesteia, a decis Curtea Supremă a SUA. relatează AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Instanța supremă din SUA le oferă astfel giganților din domeniul tehnologiei o victorie majoră, fără a intra însă în dezbaterea mai amplă referitoare la legea care îi protejează de un sfert de secol de urmărirea penală pentru conținutul pe care postat online, scrie News.ro.
Concret, Curtea s-a pronunțat în două cauze distincte.
În primul caz, părinții unei tinere americane ucise în atentatele din noiembrie 2015 de la Paris au depus o plângere împotriva Google, compania-mamă a Youtube, pe care o acuză că a sprijinit consolidarea organizației teroriste Stat Islamic prin faptul că a sugerat videoclipurile sale anumitor utilizatori.
În al doilea caz, rudele unei victime a unui atac comis la 1 ianuarie 2017 într-un club de noapte din Istanbul au susținut că Facebook, Twitter și Google ar putea fi considerate "complice" la atac, întrucât eforturile lor de a elimina conținutul postat de Stat Islmic nu au fost suficient de "energice".
"Faptul că actorii răi profită de aceste platforme nu este suficient pentru a garanta că inculpații au acordat în mod conștient o asistență substanțială și au ajutat astfel aceste grupări", a motivat judecătorul Clarence Thomas în decizia unanimă a instanței. "Concluzionăm că acuzațiile reclamanților sunt insuficiente pentru a stabili că inculpații au ajutat și au instigat Stat Islamic să își desfășoare atacul", a arătat el.
Judecând că are suficiente argumente, fără a fi nevoie să mai intre în dezbaterea "Secțiunii 230", Curtea Supremă a "refuzat" să examineze această lege din 1996, considerată un pilon al proliferării internetului. Textul decretează că societățile de tehnologie nu pot fi considerate "editori" și se pot bucura de imunitate judiciară în cazul conținuturilor postate pe platformele lor.
