„Proiectul Pixel Flow pentru Amazon, din 2016, a fost un moment definitoriu, care ne-a deschis drumul către o creștere accelerată. Astăzi, cu One Day Trip, am ajuns să livrăm peste 34.000 mp, triplându-ne impactul și consolidându-ne poziția în industrie.”
Arhitectura ca formă de expresie. Pentru această primă întrebare, dorim să urmărim firul poveștii Medaru Architects. În 2003 i s-a scris prima pagină. Până atunci însă, ea a fost o idee în mintea celui care a creat-o. De unde pasiunea pentru arhitectură, de ce nevoia de a vă dori mai mult? Și care este viziunea pe care ea „se construiește” constant?
De la început m-a însoțit pasiunea pentru artele frumoase. În primul an după liceu m-am apropiat de pictură, având șansa să fiu studentul unor artiști valoroși ai Iașului – Dan Hatmanu, Ioan Ganju, Dragoș Pătrașcu, Ioan Buzdugan și Gheorghe Maftei. Această experiență mi-a întărit dragostea pentru artă în toate formele ei de expresie.
Am ales arhitectura pentru că, în acea perioadă, am descoperit în ea ordinea de care aveam nevoie. Parcursul meu a trecut firesc de la desenul în cărbune la pictura în ulei, iar apoi către desenul cu totul diferit pe care îl presupune arhitectura.
Peste ani, am trăit momente care arată cât de mult m-a absorbit această pasiune: lucrând în AutoCAD, m-am surprins suflând peste ecranul monitorului pentru a „șterge” punctele rămase dintr-un desen mai vechi, exact cum obișnuiam să fac atunci când îndepărtam resturile de gumă de șters de pe foaia de desen.
Acest reflex m-a făcut să înțeleg cât de organic s-au împletit desenul tradițional și desenul digital în parcursul meu.
Povestea Medaru Architects este în același timp mai nouă de 2003 și puțin mai veche de 2003. Spun asta pentru că, înainte de înființarea companiei, în 3 decembrie 2003, au fost câțiva ani de ucenicie într-o formă fiscală primară, de tip PF.
A fost perioada în care eram „specializat” în anexe gospodărești, schimbări de destinație la parter de bloc sau extinderi de fabrici pentru ambalaje din carton, însă eram deja pregătit să merg mai departe.
Trecerea la forma juridică actuală a venit firesc, odată cu începutul colaborării cu cel mai important client al nostru din acea perioadă, compania Dedeman, pentru care am proiectat unul dintre primele showroom-uri din Iași, pe un teren de 3 hectare.
Atât înainte, cât și după „coffee break-ul 2008–2010”, care a marcat o perioadă complicată la nivel mondial, am avut șansa să particip la coordonarea mai multor proiecte diverse, printre care și clădiri de birouri în Iași și Bacău, inclusiv sediul nostru actual. Am descoperit atunci că o clădire de birouri nu este doar o „coajă” care aduce valoare estetică spațiului construit, ci și un loc care trebuie să răspundă real nevoilor utilizatorilor săi.
Identitatea vizuală actuală a fost creată de Adrian Mironescu în 2010. În acel moment, brandul a trecut de la denumirea MED LINE GROUP la MEDARU ARCHITECTURE, o schimbare care i-a conferit o dimensiune mai personală. Puterea propriei semnături a devenit un simbol al legăturii directe cu fondatorul și o expresie a responsabilității, autenticității și angajamentului personal.
După cum am menționat anterior, pentru că pasiunea pentru birouri însemna și spațiul interior, în anul 2014 am început parteneriatul cu biroul din Londra al IA Interior Architects, prima firmă globală concentrată exclusiv pe arhitectura de interior, înființată acum 40 de ani în SUA.
În 2014 eram trei arhitecți, iar astăzi suntem doisprezece – o creștere firească. Mai presus de numere, însă, contează modul în care am crescut împreună: calitatea parcursului fiecărui proiect, starea de bine a echipei și stabilitatea pe termen lung. Astăzi, experiența cumulată a membrilor noștri în cadrul firmei însumează 75 de ani, ceea ce reflectă atât continuitatea, cât și forța colaborării noastre.
Evoluția companiei a cunoscut un moment definitoriu în 2016, odată cu implicarea noastră, ca arhitecți locali, în proiectul Pixel Flow din Iași, desfășurat pe o suprafață de 12.000 mp pentru Amazon Development Center Romania. Acest proiect a marcat nu doar o schimbare importantă în direcția financiară, ci și începutul unei traiectorii solide de creștere profesională și consolidare a portofoliului.
De atunci, am evoluat constant, atât în dimensiunea și complexitatea proiectelor, cât și în capacitatea noastră operațională. În 2023, am finalizat proiectul One Day Trip — tot pentru Amazon — cu o suprafață livrată de 34.000 mp, ceea ce reflectă o triplare a impactului nostru direct în industrie.
Această creștere s-a regăsit și în rezultate: cifra de afaceri a crescut de zece ori în decurs de opt ani, de la 300.000 lei în 2016 la peste 2.800.000 lei în 2024. În paralel, echipa noastră s-a extins de la 3 la 14 membri, formând un nucleu solid de profesioniști care împărtășesc aceeași viziune și pasiune pentru arhitectură.
O mare satisfacție a fost să putem transpune experiența acumulată în proiectarea spațiilor de birouri în propriul nostru sediu, un spațiu gândit pentru a susține creativitatea, colaborarea și starea de bine — valori esențiale pentru cultura noastră organizațională.
Parcursul nostru financiar și extinderea noastră pe piață au fost susținute nu doar de experiență, ci și de utilizarea soluțiilor tehnologice avansate în arhitectură și design. Din 2020 lucrăm aproape exclusiv în Revit și BIM Collaborate, ceea ce ne permite o colaborare eficientă și transparentă cu partenerii internaționali. În plus, expertiza echipei în Adobe Suite, programe de randare și alte instrumente BIM ne ajută să livrăm proiecte complete, bine structurate și adaptate nevoilor fiecărui client.
În ceea ce privește viziunea noastră, ea se construiește constant pe lucrurile esențiale: calitatea actului de arhitectură și design interior, pasiunea, dedicarea și sinceritatea. Cea mai valoroasă concluzie la care am ajuns după acești ani de experiență este că arhitectura se practică cu adevărat doar în echipă. Astăzi suntem 12 arhitecți, uniți de aceeași dorință de a crea spații care aduc valoare comunității și de a transforma aspirațiile clienților în proiecte relevante și durabile. Această viziune se conturează astfel prin contribuția fiecăruia dintre cei care aleg să facă parte din biroul nostru.
Dacă e să ne raportăm la termenii arhitecturii din viața modernă, sesizați un declin al acestei profesii? Cerințele arhitecturale se îndreaptă spre o „construcție corporatistă”, acaparată de „foamea de spațiu construit”?
Nu cred că este vorba de un declin al profesiei, ci mai degrabă de o calibrare. „Foamea” de spațiu construit va continua să facă victime, iar importanța organizării orașelor și modul în care urbanismul evoluează vor fi definitorii pentru viitorul nostru, mai mult sau mai puțin încâlcit. Mă refer aici la decalajul dintre reglementările urbanistice și viziunea de dezvoltare a unui oraș.
Cred că digitalizarea proceselor de reglementare, a documentațiilor de urbanism și modelarea 3D a situației existente ar putea juca un rol esențial în proiectarea viitorului. Ar fi extrem de util să avem orașele construite tridimensional, pentru a vizualiza mai ușor cum se raportează anumite proiecte sau intervenții la spațiul urban existent. Am văzut inițiative private în acest sens, însă nu am observat proiecte publice care să asigure o accesibilitate mai mare la informații privind dezvoltarea orașelor. Lipsa transparenței generează blocaje, cu efecte vizibile de la nordul țării până pe litoral, iar acestea se reflectă și la nivel financiar, chiar dacă pe termen scurt creșterea rapidă poate părea avantajoasă.
Mai mult, nu există o interacțiune reală între școlile de arhitectură și autoritățile locale. Nu mă refer doar la atragerea tinerilor absolvenți în administrație, ci la o colaborare autentică între oraș și studenții săi valoroși. Adesea, tinerii se simt neascultați, iar lipsa unui dialog real limitează contribuția lor. Aici liantul ar trebui să fie organizațiile profesionale – UAR, RUR și OAR – care ar trebui implicate mai activ în aceste procese. Altfel, riscăm să vedem performanța acestor tineri manifestându-se exclusiv în afara țării.
Aveți o experiență remarcabilă în proiecte ce nu fac neapărat subiectul României. Pe ce considerente ați pus pe harta lumii aceste proiecte și care sunt factorii diferențiatori printr-o comparație cu țara noastră?
Am avut onoarea de a fi selectați pentru mai multe proiecte în spațiul EMEA și ne dorim să ne consolidăm prezența în această regiune. Participarea noastră a venit natural, ca urmare a atenției constante față de cerințele clienților și partenerilor noștri. Deși bugetele sunt mai mari decât cele obișnuite în România și ar părea că ar permite o anumită relaxare, vă mărturisesc că modul în care se verifică și se aprobă cheltuirea lor este extrem de structurat și atent. La fel se întâmplă și cu atribuirea contractelor: cel mai mic preț poate fi un semnal de alarmă și poate duce la descalificare.
Pentru noi, este remarcabil să vedem proiectele noastre internaționale executate de partenerii noștri din România și să coordonăm lucrările pe șantierele „babilonice” din străinătate, asumându-ne rolul de Lead Designer.
Odată cu bucuria de a fi prezenți în 16 țări din spațiul EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), împreună cu partenerii noștri de la IA Interior Architects, rămânem în același timp conectați la mediul de afaceri românesc, aducând în proiectele din țară experiența acumulată în exterior.
Ce sentiment trebuie să trezească un proiect de arhitectură pentru a fi considerat „perfect” în ochii celui ce l-a proiectat?
Proiectul poate fi „perfect” doar o fracțiune de secundă în gândul creator, căci perfecțiunea se diluează apoi în realitate. Cred că mai important este ca proiectul să treacă proba timpului prin emoțiile pozitive pe care le transmite, prin calitatea estetică și prin funcționalitate.
Din perspectiva dumneavoastră, arhitectura urmează un trend sau se ghidează mai degrabă pe principii?
Oamenii urmează trenduri create. Dacă aceste trenduri au principii solide, atunci este în regulă.
Dacă în alte țări arhitectura urmează un concept, și anume cel al înrădăcinării în comunitate, putem vorbi despre această înrădăcinare și în România?
În ultimii ani am întâlnit proiecte în care valorile locale au fost clar integrate și transmise, iar acest gest a devenit o bună practică în lucrările de fitout.
Proiectul nostru, „One Day Trip”, duce această idee mai departe, construind un concept care combină funcționalitatea unui spațiu de birouri modern cu deschiderea și energia unui hub cultural.
Inspirat de ideea unei „excursii de o zi prin Iași”, spațiul devine o experiență imersivă prin care se explorează și se transmite identitatea orașului. Această legătură profundă cu locul este susținută de valorile și principiile clientului, care a dorit ca biroul să fie mai mult decât un spațiu – să fie un catalizator pentru comunitate și cultură locală.
Integrarea valorilor locale este vizibilă atât în selecția atentă a materialelor și tematicilor de design, cât și printr-o amplă colecție de peste 195 de opere de artă realizate de artiști locali și internaționali. Mai mult, parterul clădirii a fost gândit ca un spațiu deschis comunității – un loc viu, accesibil, unde cultura și viața urbană se întâlnesc firesc.
Sursa: Medaru Architecs
Care proiect este mai aproape de sufletul dumneavoastră?
Cel mai aproape de sufletul meu este, întotdeauna, următorul proiect: viitorul. Totuși, există și proiecte în care pășesc cu bucurie de fiecare dată, cum este sediul nostru. Ceea ce contează cu adevărat nu este proiectul în sine, ci oamenii care au contribuit la crearea și materializarea lui: clienții și partenerii noștri. Aceasta este, pentru mine, partea cea mai valoroasă a fiecărui proiect.
Sunt proiectele pro-bono o responsabilitate socială?
Consider că este o datorie să dai înapoi comunității, indiferent de nivelul de experiență sau cunoștințe. Arhitecții ar trebui să fie în prima linie, alături de constructori, pentru că altfel orașele viitorului vor rămâne doar în imaginația noastră.
Noi, la Iași, avem un proiect în care implicăm echipa noastră împreună cu studenți din anul 6, pentru a realiza intervenții în zone complicate sau uitate ale orașului, spații importante care au nevoie de transformare.
În curând vom anunța un proiect aniversar la care am lucrat cu multă pasiune în ultimele patru luni, însă vom dezvălui detalii la momentul potrivit.
Arhitectura este o formă de artă? Dacă da, vă considerați un artist?
Cred că arhitectura conține o doză de artă, combinată cu știință și tehnologie, iar această prezență artistică se poate observa în diverse tipuri de proiecte rezidențiale, comerciale sau comunitare. Am căutat întotdeauna echilibrul dintre aceste dimensiuni și am dorit ca arta să fie prezentă în ansamblul fiecărui proiect.
Poate că și ascendentul meu în balanță a contat în această căutare, însă, cu siguranță, oamenii minunați care au fost aproape de mine au contribuit la construirea acestui echilibru și la modul în care percep arhitectura astăzi.
