Principalul client al Monetăriei Statului este Banca Națională a României pentru care realizează producția fizică de monedă în circulație. Instituția fabrică și alte monede, pentru alte țări, dar și bijuterii din aur și argint pentru populație, medalii, decorații, plachete și însemne ale statului român.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
„Regia Autonomă Monetăria Statului se află într-un amplu proces de modernizare și optimizare a infrastructurii sale operaționale, în deplină concordanță cu direcția strategică de dezvoltare a instituției.
Monetăria Statului urmărește consolidarea poziționării sale ca hub integrat de soluții în domeniul specific de activitate, capabil să răspundă unor cerințe tot mai complexe și diversificate, atât din perspectiva standardelor de securitate, cât și în relația cu partenerii instituționali și comerciali.
În acest context, se află în curs de analiză extinderea capacităților logistice necesare desfășurării eficiente a activităților instituției.
Demersurile privind consultarea pieței, inițiate prin intermediul platformei SEAP, în vederea identificării unor spații adecvate, fac parte dintr-un proces care vizează creșterea eficienței operaționale, alinierea la standardele moderne de securitate și asigurarea unui cadru optim pentru dezvoltarea viitoare a serviciilor și produselor Monetăriei Statului.
Având în vedere faptul că termenul-limită de transmitere a propunerilor pentru Anunțul de consultare a pieței nr. MC1035715, având ca obiect „Identificarea unui imobil care să corespundă necesităților Regiei Autonome Monetăria Statului”, a fost data de 02.12.2025, vă informăm că, la acest moment, singurele informații disponibile sunt cele comunicate public în cadrul anunțului de consultare.
Monetăria Statului își menține direcția strategică orientată către performanță, modernizare, inovare și consolidarea parteneriatelor strategice, acestea reprezentând piloni esențiali pentru dezvoltarea sustenabilă a activității comerciale pe termen mediu și lung“, au transmis, pentru Profit.ro, reprezentații instituției publice.
Regia autonomă a făcut demersuri pe piața imobiliară pentru a obține două tipuri de oferte. Una pentru achiziționarea unei hale existente „cu o suprafață construită de 5.000 metri pătrați sau una utilă între 1.000 și 1.500 de metri pătrați, cu o înălțime minimă de 6 metri, care să aibă autoritățiile și avizele necesare desfășurării activităților specifice într-o hală de producție“.
Consultanții imobiliari chestionați de Profit.ro estimează costul unei astfel de hale la aproximativ 2,5 milioane euro, fără costurile de infrastructură.
O ofertă alternativă cerută de Monetăria Statului este în vederea achiziționării unui teren cu o „suprafață de 30.000 metri pătrați, care să aibă acces la infrastructură, pasibil de construirea unei hale de producție, S+P+1 (indicații pentru subsol și nivel pânză freatică), care să aibă toate avizele și documentațiile urbanistice necesare, și de asemenea să dispună de toate utilitățile și de toate autorizațiile“.
Costul unui astfel de teren este de aproximativ 1,3 milioane euro, potrivit consultanților imobiliari chestionați de Profit.ro.
În ambele cazuri, Monetăria Statului preferă ca ofertele să fie situate în zona de sud a Bucureștiului, cu acces direct ori facil la infrastructură.
„Consultarea are ca obiect colectarea de informații, date tehnice, soluții și estimări privind prețurile practicate pe piață, necesare fundamentării unei eventuale proceduri de achiziție“, se precizează în anunțul de consultare a pieței publicat de Monetăria Statului.
Monetăria Statului a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 25,6 milioane euro, în creștere cu 22,1% față de anul anterior, și cu un profit net de 3,3 milioane euro, mai mult decât dublu față de cel din 2023. Instituția are un număr mediu de 224 de salariați.
Activitatea de producție a Monetăriei Statului se desfășoară acum în clădirea de pe strada Fabrica de Chibrituri, nr. 30, din Sectorul 5, construită în 1935 cu finanțare din partea Băncii Naționale.
Recent, instituția a mai făcut un anunț de consultare a pieței și pentru lucrări de anvelopare a clădirii sediului.
Cristian Popa, președinte al Comisiei de numismatică din Banca Națională a României, a anunțat vara trecută că „Monetăria Statului deține infrastructura tehnologică și competențele profesionale necesare pentru desfășurarea activităților de producție a monedei euro, în conformitate cu cerințele și standardele impuse de autoritatea monetară europeană“.
Istoria Monetăriei a început să fie scrisă în anul 1870, la data de 24 februarie, într-un sediu de pe Șoseaua Kiseleff, în prezența domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu și a lui I.C. Brătianu. Până în acel an majoritatea monedelor au fost bătute în străinătate, mai ales în Birmingham.
Din cauza lipsei de monedă națională anterioară anului 1870, taxele și vama erau plătite direct în aur, aurul străin fiind frecvent folosit, potrivit informațiilor prezentate pe site-ul instituției.
Proiectul de arhitectură pentru clădirea Monetăriei Naționale, întocmit de arhitectul Radu Dudescu
După recunoașterea independenței de stat a României la Congresul de la Berlin, Monetăria iși reia baterea de monedă în anul 1879, de data aceasta fără nici o îngrădire.
Așa-numita perioadă de aur a Monetăriei este considerată cea cuprinsă între anii 1879-1885.
După anul 1890, exceptând emisiunea de monede din aur de 20 lei, timp de 45 de ani moneda românească se comanda în străinătate, deși tentative de reînființare a Monetăriei au existat atât în anul 1924 cât și în anul 1929. Monetăria a continuat să existe o perioadă, ocupându-se doar cu baterea de medalii.
Din datele istorice nu reiese data exactă de când nu a mai funcționat această primă Monetărie, cunoscut fiind doar anul demolării sediului: 1912.
