Pentagonul a fost cea mai mare clădire de birouri din lume timp de 80 de ani. Dar acum este detronat. O nouă clădire tocmai a preluat titlul, relatează CNN.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Orașul belgian Anvers (Antwerp) este cunoscut în general ca fiind centrul mondial al comerțului cu diamante, în condițiile în care cea mai mare parte a pietrelor prețioase brute sunt extrase în Rusia sau Africa. Însă la aproximativ 240 de km nord de Mumbai, India, se află o capitală a pietrelor prețioase mai puțin cunoscută: Surat, unde sunt tăiate aproximativ 90% din toate diamantele planetei. Acum, orașul din statul Gujarat are și o clădire record pentru a găzdui industria sa mamut, scrie News.ro.
Bursa de Diamante din Surat (Surat Diamond Bourse), recent terminată, este prezentată drept o "destinație unică" pentru cei peste 65.000 de profesioniști din domeniul diamantelor, inclusiv tăietori, lustruitori și comercianți. Cu o succesiune de nouă structuri dreptunghiulare care se extind din - și sunt interconectate printr-o - "coloană vertebrală" centrală, complexul de 15 etaje a fost construit pe mai mult de 14 hectare de teren.
Arhitecții centrului destinat domeniului diamantelor spun că acesta cuprinde peste 650.000 de metri pătrați de spațiu (cu podea), ceea ce ar însemna că a depășit Pentagonul ca fiind cea mai mare clădire de birouri din lume.
CÂT A COSTAT COMPLEXUL
Proiectul urmează să își întâmpine primii ocupanți în noiembrie, după patru ani de lucrări de construcție, dintre care doi au însemnat întârzieri legate de Covid. Se așteaptă ca acestă clădire să fie inaugurată oficial în cursul acestui an de către prim-ministrul indian Narendra Modi, care s-a născut în Gujarat și a fost anterior ministru-șef al statului.
Imagini prezentate în exclusivitate de CNN oferă o privire asupra podelelor de marmură și atriumurilor pline de lumină care conectează peste 4.700 de spații de birouri ce pot fi folosite și ca mici ateliere pentru tăierea și lustruirea diamantelor.
Complexul, care a costat 32 de miliarde de rupii (388 de milioane de dolari) găzduiește, de asemenea, 131 de lifturi, precum și facilități de luat masa, de vânzare cu amănuntul, de wellness și de conferințe pentru lucrătorii din dommeniu.
Potrivit directorului general al proiectului, Mahesh Gadhavi, Surat Diamond Bourse va scuti mii de oameni de la călătoria cu trenul - uneori zilnică - până la Mumbai pentru a face afaceri. "Este dificil. Unii oameni trebuie să petreacă zilnic între trei ore și jumătate și patru ore pentru a veni de acasă la birou și înapoi acasă", a declarat el explicând de ce mutarea afacerilor în Surat ar fi o "opțiune mai bună".
O CLĂDIRE "DEMOCRATICĂ"
Clădirea a fost gândită de firma indiană de arhitectură Morphogenesis în urma unui concurs internațional de design. Depășirea Pentagonului nu a făcut parte din caietul de sarcini al concursului, a declarat Gadhavi pentru CNN. Mai degrabă, dimensiunea proiectului a fost dictată de cerere, a spus el, adăugând că toate birourile au fost cumpărate de companii de diamante încă înainte de construcție.
Morphogenesis a declarat că amenajarea sa creează "condiții de concurență echitabile" atât pentru întreprinderile mici, cât și pentru cele mari. Cu birouri conectate printr-un coridor central lung - o configurație care amintește de un terminal de aeroport - ocupanții au acces la fel de convenabil la facilități și dotări, potrivit cofondatoarei firmei de arhitectură, Sonali Rastogi, care a descris designul ca fiind unul "democratic".
Lucrul acolo este menit "să fie exact la fel pentru toată lumea", a explicat ea, adăugând că nu este nevoie de mai mult de șapte minute pentru a ajunge la un birou de la oricare dintre porțile de intrare în clădire.
Designul a fost, de asemenea, influențat de cercetările efectuate de Morphogenesis cu privire la modul în care funcționează comerțul indian cu diamante. Rastogi atrage atenția asupra unei serii de nouă curți de 6.000 de metri pătrați, cu scaune și elemente de apă, care pot servi ca locuri de întâlnire ocazionale pentru comercianți. Comparând zonele amenajate cu "un bazar tradițional", Rastogi a declarat că a fost influențată de faptul că multe tranzacții informale au loc în afara mediului de birou.
CUM FUNCȚIONEAZĂ "RĂCIREA RADIANTĂ" A CLĂDIRII
Imaginile aeriene ale Bursei de Diamante din Surat arată că împrejurimile clădirii impresionante sunt, deocamdată, remarcabil de restrânse. Dar acest lucru s-ar putea schimba dacă planurile pentru o reamenajare majoră a orașului cu 7 milioane de locuitori, supranumit "Dream City" (Orașul de vis), se vor concretiza. Planul ambițios, care a fost lăudat public de premierul Modi, vizează construirea unui oraș "inteligent" pe aproape 700 de hectare din sudul orașului Surat.
Deși arhitecta a recunoscut că Surat nu posedă un "limbaj arhitectural propriu foarte remarcabil", ea și-a exprimat speranța că designul sustenabil va modela dezvoltarea viitoare a unui oraș în care temperaturile de vară pot depăși 43 de grade Celsius.
Morphogenesis susține că designul său consumă cu 50% mai puțină energie decât valoarea maximă permisă pentru a obține calificativul "platină" din partea Consiliului indian pentru construcții ecologice. Arhitecții spun că forma evazată a coloanei vertebrale centrale a fost concepută pentru a canaliza curentul predominant prin structură, în timp ce "răcirea radiantă" face să circule apă rece sub podele pentru a reduce temperaturile interioare.
Deși birourile individuale se vor baza pe aerul condiționat tradițional, Rastogi estimează că jumătate din clădire este răcită cu ajutorul ventilației naturale, în timp ce zonele comune sunt alimentate cu energie solară. "Am decis să creăm ceva iconic", a spus ea, adăugând că planul său pentru clădire s-a bazat "mai mult pe un design de mediu și durabil decât pe un anumit limbaj arhitectural".
