Diferența dintre câți bani încasează fermierul și cât plătește clientul final scoate indică vulnerabilitățile lanțului agroalimentar.
Ionuț Lupu, director executiv Holstein Ro, semnalează că prețul laptelui la poarta fermei variază semnificativ, în funcție de dimensiunea exploatației și de volumele livrate.
Micii producători, care livrează cantități reduse, primesc în prezent între 1 leu și 1,4–1,5 lei pe litru.
Fermele mari și cooperativele pot ajunge la 1,6–2,2 lei/litru, iar în unele cazuri chiar la 2,3 lei/litru, arată Agro TV.
”În cazul producătorilor care au cantități foarte mici de lapte, prețul pleacă de foarte jos, de la 1 leu/litru, 1,1 lei/litru și merge până la 1,4-1,5 lei/litru. În cazul fermelor mari, acolo unde volumele sunt mai importante, și al cooperativelor care reușesc să colecteze un volum mai mare de lapte, prețurile sunt ceva mai mari – vorbim de 1,6 lei/litru până la 2,2-2,3 lei/litru, mai ales în condițiile în care sunt ferme care încă își păstrează contractele.
Aceste contracte vor fi renegociate undeva în martie-aprilie și sperăm ca trendul care este în aceste ultime zile din ianuarie, un trend pozitiv, să se mențină până în momentul în care mulți fermieri vor fi nevoiți să-și renegocieze contractele”, a explicat Ionuț Lupu, la AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
În contrast puternic cu aceste valori, laptele ajunge pe rafturile supermarketurilor la prețuri cuprinse, în general, între 6 și 10 lei/litru, în funcție de brand, procesare și origine. Diferența dintre prețul de la poarta fermei și cel plătit de consumator este generată de costurile de colectare, procesare, ambalare, transport, energie, adaosuri comerciale și taxe, însă fermierii atrag atenția că marja lor rămâne cea mai mică din întregul lanț.
Pentru mulți crescători de vaci de lapte, actualele prețuri abia acoperă costurile de producție, în condițiile în care furajele, energia și forța de muncă s-au scumpit semnificativ în ultimii ani. Fără contracte stabile și fără o corelare mai echitabilă între prețul materiei prime și cel de la raft, presiunea asupra fermelor se accentuează din ce în ce mai mult.
Olandezii investesc în producția de lapte românesc
Compania DN Agrar cu acționariat din Olanda, pregătește o nouă investiție, care ar urma să conducă la majorarea producției de lapte la 150-200 milioane litri până în anul 2030.
Este o investiție de 3,5 milioane euro, care va fi finanțată prin intermediul unei facilități de credit de la Exim Banca Românească pe termen de 120 de luni.
CEO-ul Peter de Boer, din familia care deține pachetul majoritar menționează investiția ca parte a Strategiei de Dezvoltare 2025 – 2030 în care compania „își propune să ajungă la o producție anuală de lapte de 150 milioane de litri, cu potențialul de a se extinde până la 200 milioane de litri, susținută de creșterea operațională și optimizarea lanțului valoric.”
Cea mai mare fabrică de lapte din Dâmbovița intră în lichidare
Producătorul de lapte și brânză Lactate Natura, controlat de Infinity Capital (fostul SIF Oltenia), intră în lichidare, după o încercare de revenire pe piață, urmată însă de o delistare de la bursă, relevă datele analizate de Profit.ro.
La începutul anului 2023, compania hotăra să își suspende producția timp de trei ani.
Acum, a fost semnată decizia de dizolvare a societății și începerea procedurii de lichidare.
Pentru ultimul an, 2024, nu a fost raportată nicio cifră de afaceri, ci numai o pierdere de 3,2 milioane lei, de la un minus de circa 970.000 lei în anul precedent.
De altfel, ultimul an profitabil fusese 2013, cu afaceri care oscilau în jurul a 18-20 milioane lei, dar care, începând cu anul 2020 al pandemiei COVID, începuseră să scadă vertiginos, la 13 milioane lei (2020), 7,9 milioane lei (2021), 2,6 milioane lei (2022) și 50.000 lei (2023).
Lactate Natura a fost lansată în 1991 prin preluarea patrimoniului fostei Întreprinderi de Industrializare a Laptelui Dâmbovița, fiind cea mai mare fabrică de prelucrare a laptelui din județul Dâmbovița și având, cumulat, o tradiție de peste 50 de ani.
