Rezultatele 1 - 25 din 662 pentru "pret"

Ministerul Finanțelor a renunțat pe termen nedefinit la proiectul care plafonează prețul gazelor din producția internă la 55 de lei/MWh, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, confirmând oficial informațiile Profit.ro.

Ministerul Finanțelor a retras de pe site proiectul care plafonează prețul gazelor din producția internă la 55 de lei/MWh, surse Profit.ro indicând că la acest moment are loc o discuție în minister.

Fondul Proprietatea, acționar minoritar cu 10% la OMV Petrom și fost acționar Romgaz solicită Guvernului să retragă proiectul de hotărâre prin care plafonează prețul la gazele din producția internă la 55 de lei/MWh, pe care îl califică drept dăunător asupra economiei și a atractivității pieței pentru investitori.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a motivat decizia de joi de a majora cu 5,83% prețul la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu 1 august 2018, prin scumpirea gazelor din producție internă de pe piața concurențială. Însă ANRE uită să precizeze și motivele creșterii prețurilor, insinuând că este rezultatul forțelor pieței (“pe baza cererii și a ofertei”) și că statul român nu a avut nicio responsabilitate. Iar Guvernul s-a folosit de calculele ANRE pentru a redacta un proiect de hotărâre prin care să plafoneze la 55 lei/MWh prețul gazelor din producția internă.

UPDATE ORA 14.00 La jumătatea orarului de tranzacționare, acțiunile Romgaz și OMV Petrom se tranzacționau cu peste 3% sub nivelurile de referință. Companiile afectate de proiect adunaseră schimburi în valoare de aproape 10 milioane euro. Ministrul Finanțelor Publice a tunat gaz peste focul neliniștilor de pe bursă, spunând că sunt companii care „cresc nejustificat tariful la gaze”. Actul normativ nu va fi adoptat imediat, dar este avut în vedere. „Nu vrem să intervenim în piață, dar piața cu adevărat, nu 2 operatori.”

Plafonarea prețului de vânzare al gazelor din producția internă la 55 lei/MWh, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, este o măsură contraconcurențială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziție discriminatorie în raport cu importul de gaze naturale, susține într-un comunicat, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că proiectul de HG de plafonare a prețului cu care producătorii vând gaze furnizorilor la 55 lei/MWh până în 2021, anunțat ieri de minister, va fi discutat în ședința de Guvern de astăzi în primă lectură, însă nu va fi adoptat.

Preocuparea pentru consumatorii casnici a fost principala motivare adusă de consilierul prim-ministrului Darius Vâlcov, preluată și în expunerea de motive a proiectului de hotărâre de guvern, pentru introducerea controlului prețului gazelor naturale. Proiectul publicat ieri de Ministerul de Finanțe, prin care plafonează prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, nu face însă nicio diferență între consumatorii casnici și cei industriali, discount-ul oferit cu dărnicie de Guvern urmând a fi aplicat și acestora din urmă.

Mișcări puternice pe acțiunile Romgaz la debutul ședinței bursiere de astăzi, în contextul informațiilor potrivit cărora Guvernul pregătește un proiect care vizează plafonarea prețului gazelor până în anul 2021 la un nivel inferior celui de dinaintea liberalizării prețurilor. Titlurile Romgaz se depreciau cu aproximativ 4% pe volume de aproape 2,5 milioane euro. Impuls descendent este și pe acțiunile OMV Petrom. Impactul pe bursă se poate înrăutăți dacă știrea devine concretă, avertizează Marcel Murgoci de la SSIF Estinvest.

Cei trei operatori de piețe centralizate de gaze naturale sunt OPCOM, Bursa Română de Mărfuri (BRM) și Humintrade SRL. Cel din urmă este deținut de fostul deputat și prefect PSD de Gorj Mugurel Surupăceanu, a obținut licență de la ANRE doar luna trecută și va activa prin intermediul portalului e-gas.ro.

La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.

Guvernul a inițiat un proiect de HG prin care vrea să plafoneze prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absența unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019. Dacă va fi adoptată respectiva hotărâre de guvern, împotriva României va fi declanșată, probabil, o nouă procedură de infringement de către Comisia Europeană.

Guvernul a aprobat un memorandum confidențial privind unele măsuri necesare pentru asigurarea continuității proiectului construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă și pentru finalizarea negocierilor cu compania chineză de stat China General Nuclear Power, care prevede, în mare, mai multă libertate de mișcare în negocieri pentru Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei.

Guvernul poate introduce o politică de control al prețurilor la gaze naturale, prin care acestea să scadă cu 20%, a anunțat consilierul prim-ministrului, Darius Vâlcov, în condițiile în care, potrivit calculelor sale, din 2013, gazele s-au scumpit cu 75%, iar principalii producători interni, OMV Petrom și Romgaz, au "marje de profit de 300%".

Normele europene și legea românească a finanțelor publice prevăd că veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte. Actualul impozit pe liberalizarea prețului la gaze trebuia folosit pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili, cu venituri mici, însă nu s-a făcut nimic în acest sens.

Gazele naturale extrase din Marea Neagră ar urma să fie la rândul lor supuse unui impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/Mwh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh. Decizia aparține comisiilor de buget, de industrii și pentru administrație publică reunite ale Camerei deputaților, care au votat favorabil un amendament propus de grupurile ALDE-PSD la legea offshore, care urmează a fi votată luni seară în plenul Camerei Deputaților.

Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD Liviu Dragnea a semnalat că singurul aspect sub care PSD nu este dispus să cedeze în privința legii offshore este acela legat de obligativitatea de vânzare în România a unei părți din gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, cu excluderea posibilității ca întreaga cantitate de gaze produsă din zăcămintele offshore românești să ia calea exportului.

Firma care o operează, aflată în faliment, este controlată de grupul Petrochemical Holding, înregistrat în Austria și deținut de omul de afaceri rus Iakov Goldovski, care este proprietar și al rafinăriei RAFO Onești, scoasă de asemenea la vânzare, deocamdată fără succes. Petrochemical Trading SRL a preluat rafinăria Dărmănești în 2007, în ideea de a o opera în sinergie cu RAFO.

Vicepreședintele Comisiei Europene și Comisarul European al Uniunii pentru Energie, Maroš Šefčovič, s-a întâlnit astăzi cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, totodată lider al PSD, și i-a transmis că este important ca România să finalizeze liberalizarea pieței gazelor naturale înainte să preia președinția Consiliului UE anul viitor.

Președintele Donald Trump a afirmat sâmbătă că Arabia Saudită a acceptat să crească producția de petrol cu până la 2 milioane de barili pe zi, transmite MarketWatch, preluată de News.ro. Trump a indicat pe Twitter că discuțiile sale cu saudiții s-au concentrat pe necesitatea de a crește producția de țiței pentru a compensa perturbările de producție așteptate în Iran și Venezuela.

Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, plătește în acest an 950 milioane lei pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon, adică un sfert din afacerile companiei, a declarat, pentru News.ro, directorul general al societății, Sorin Boza. Acesta spune că suma este mult prea mare, în condițiile în care ”CE Oltenia nu poluează”, iar cu suma respectivă se pot face investiții.

Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.

Reprezentanții companiei din Ungaria s-au arătat nemulțumiți de întârzierea proiectului de lege de reglementare a activității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, principala sursă de gaze pentru gazoductul BRUA, arătând că nu înțeleg amânarea, în condițiile în care demararea producției de gaze offshore va însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune.

Deputații din Comisia de Industrii și Servicii a Camerei și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună de acord asupra principalelor prevederi ale proiectului de lege de reglementare a activității acestora, astfel că draftul de act normativ nu va mai fi adoptat în actuala sesiune parlamentară ordinară, care se încheie pe 1 iulie.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că România are toate datele necesare pentru a deveni un hub regional de gaze naturale, acest lucru putând deveni realitate în următorii doi ani, dacă se demarează acum acțiunile necesare în acest scop, care a mai arătat că fiecare țară din zonă își dorește să fie un "hăbuleț" de gaze.