Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) salută controalele și măsurile ferme luate de ANPC pentru eliminarea unităților neautorizate de pe litoral – așa-numitele chioșcuri improvizate sau “dughene” și solicită schimbarea legislației în privința comerțului cu alimente. Potrivit FPIOR, acțiunile recente ale ANPC de a îndepărta aceste unități ilegale sunt în interesul general al industriei turistice, iar mesajul este clar și ferm: “nu mai au ce să caute dughenele, cașcarabetele pe litoral”. Patronatele spun că nu pot permite ca, în vecinătatea unui restaurant sau a unei terase care investește și respectă toate standardele, să apară o unitate improvizată care vinde produse similare fără respectarea acestor cerințe, practicând un comerț ilicit.
”Federația Ospitalității se oferă să implementeze programe comune de educație pentru agenții economici împreună cu ANPC și solicită schimbarea legislației în privința comerțului cu alimente. FPIOR salută controalele și măsurile ferme luate de ANPC pentru eliminarea unităților neautorizate de pe litoral – așa-numitele chioșcuri improvizate sau “dughene” – apreciind că aceste acțiuni sunt esențiale pentru protejarea turiștilor și asigurarea unui mediu de afaceri corect și civilizat”, anunță FPIOR.
FPIOR subliniază că respectarea cadrului legal în vigoare reprezintă o condiție fundamentală pentru protejarea sănătății și siguranței turiștilor. Potrivit HG 559/2001 privind măsurile de comercializare a produselor alimentare în stațiunile turistice este permisă numai în unități turistice de alimentație publică clasificate sau în unități specializate autorizate. Orice abatere de la aceste reguli poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, poate submina încrederea publicului în destinațiile turistice românești și nu mai trebuie tolerate, arată patronatele.
“Dacă vrem sa facem profit din turism, sa fim oficial o țară turistică, nici un compromis nu își mai are rostul. Toate patronatele sunt îngrijorate de diferența care s-a făcut de-lungul timpului: comercianții înregistrați plătesc taxe și primesc controale, in timp ce comerțul ilicit prospera. Multumim ANPC pentru implicare”, spune Valentin Șoneriu, președinte FPIOR.
Autoritățile competente au responsabilitatea să aplice legea în mod consecvent, consideră el.
“Apreciem accentul pus de ANPC și pe componenta preventiv-educativă: operatorilor economici locali li s-au oferit deja soluții legale (de exemplu, îndrumări pentru organizarea de snack-baruri conforme) astfel încât să se poată alinia cerințelor legii . Acest tip de dialog și consiliere proactivă contribuie la prevenirea abaterilor și la creșterea siguranței generale în industrie. De aceea, ne oferim sa punem la dispoziție cadrul si resursele pentru un parteneriat de lungă durată cu FPIOR -ANPC, privind educarea si consilierea agenților economici”, afirmă Valentin Șoneriu.
FPIOR atrage atenția asupra importanței menținerii unui echilibru just între comerțul modern (marile lanțuri de retail alimentar) și afacerile locale din domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, mici comercianți) de pe litoral.
„Economia turistică sănătoasă presupune coexistenta acestor actori într-un mod complementar, nu conflictual. Este esențial ca niciun segment de piață să nu fie defavorizat sau avantajat nejustificat prin aplicarea legii: toți operatorii – de la mari supermarketuri până la micii comercianți sezonieri – trebuie să funcționeze după aceleași principii de siguranță alimentară și legalitate”, spun reprezentanții FPIOR.
În prezent, micii proprietari de magazine de pe litoral acuză o diferență de tratament și solicită actualizarea HG 559/2001, argumentând că situația economico-comercială s-a schimbat față de anul 2001. Federația consideră că dialogul cu acești întreprinzători locali este necesar, însă respectarea regulilor nu poate fi negociată, scrie News.ro.
”Nu putem permite ca, în vecinătatea unui restaurant sau a unei terase care investește în calitate, igienă și respectarea tuturor standardelor, să apară o unitate improvizată care vinde produse similare fără respectarea acestor cerințe – practicând un comerț ilicit ce riscă să împingă în faliment operatorul corect. O asemenea concurență neloială dăunează atât mediului de afaceri local, cât și turiștilor, care pot fi induși în eroare de aparența unor prețuri mai mici, plătind însă prețul calității și siguranței”, mai spun ei.
FPIOR pledează pentru condiții de concurență echitabile: marile rețele comerciale trebuie să se integreze armonios în peisajul turistic local, fără a sufoca inițiativa antreprenorială autohtonă, iar afacerile locale trebuie să se conformeze standardelor moderne de operare. Un litoral modern presupune atât prezența retailerilor moderni pentru a deservi nevoile turiștilor, cât și păstrarea farmecului local prin unități de ospitalitate autentice – ambele însă sub aceeași umbrelă legală și de calitate.
”Federația avertizează asupra riscurilor pe care proliferarea magazinelor improvizate (chioșcuri neautorizate, tarabe temporare, “cașcarabete”) le prezintă pentru imaginea stațiunilor turistice de pe litoralul românesc. Astfel de structuri, adesea amplasate haotic pe faleze sau în zone aglomerate, pot transmite turiștilor impresia unui mediu neorganizat, lipsit de standarde minime. În plus, multe dintre ele nu dispun de dotările tehnice și sanitare necesare păstrării alimentelor în condiții sigure, ceea ce creează un risc direct pentru sănătatea publică”, adaugă ei.
Acțiunile recente ale ANPC de a îndepărta aceste unități ilegale sunt apreciate de FPIOR ca fiind în interesul general al industriei turistice.
”Mesajul este clar și ferm: “nu mai au ce să caute dughenele, cașcarabetele pe litoral”. Eliminarea acestor puncte de vânzare improvizate va conduce la un peisaj turistic mai ordonat și la creșterea încrederii turiștilor în serviciile oferite pe litoralul românesc. De asemenea, se creează premisele ca operatorii serioși, autorizați – fie ei mici sau mari – să prospere fără a fi subminați de competiția neloială a comerțului clandestin”, menționează patronatele.
FPIOR remarcă totodată că implicarea autorităților locale este crucială în această privință. În trecut, unele administrații locale au tolerat sau chiar au autorizat temporar asemenea structuri improvizate, ceea ce a condus la extinderea lor.
”Este de salutat schimbarea de atitudine din prezent a unor primării de pe litoral – precum Năvodari, Eforie, Costinești sau Constanța – care au demarat reevaluarea autorizațiilor de funcționare și eliminarea construcțiilor provizorii neconforme. FPIOR încurajează toate autoritățile locale din stațiunile turistice să urmeze acest exemplu, colaborând strâns cu ANPC pentru a asigura un litoral curat, sigur și civilizat”, arată FPIOR.
Deși sprijină aplicarea strictă a HG 559/2001 în forma actuală, FPIOR recunoaște necesitatea actualizării cadrului legislativ pentru a reflecta realitățile economice ale anului 2025.
”Hotărârea 559/2001 a fost emisă într-un context diferit, când pe litoral nu existau rețele moderne de magazine alimentare, iar comerțul sezonier avea altă amploare. Între timp, industria ospitalității și piața de retail s-au transformat semnificativ. Este momentul ca autoritățile centrale (Guvern, Parlament) să revizuiască legislația astfel încât aceasta să permită o coexistență echitabilă între toți actorii din turism și retail, menținând totodată standardele de siguranță și calitate necesare”, mai arată patronatele.
Federația lansează un apel ferm către decidenții de la nivel central de a iniția consultări cu toate părțile implicate – ANPC, patronatele din turism și comerț, autorități locale, reprezentanți ai micilor comercianți – pentru a elabora soluții legislative moderne.
”Scopul trebuie să fie crearea unui cadru care: Să protejeze consumatorul – asigurând că oriunde cumpără alimente sau băuturi în stațiuni, acestea provin din surse sigure și autorizate. Să ofere condiții egale de concurență – eliminând vidurile sau incoerențele legislative care pot favoriza unii operatori în defavoarea altora. Să valorifice inițiativa locală – permițând micilor afaceri să prospere, dar numai în măsura în care respectă normele și nu afectează negativ ceilalți jucători din piață”, mai arată FPIOR.
Totodată, FPIOR solicită autorităților locale să colaboreze activ la implementarea noilor reglementări și la monitorizarea strictă a respectării acestora.
”Doar printr-un efort conjugat între autoritățile centrale și cele locale se poate atinge obiectivul unui mediu de afaceri predictibil și corect pe litoral. Măsurile ferme de reglementare a comerțului din stațiunile turistice nu reprezintă o excepție românească, ci se aliniază unui trend european de protejare a interesului public în destinațiile turistice. Numeroase țări din Europa au adoptat politici similare pentru a asigura siguranța turiștilor și calitatea mediului turistic”, menționează patronatele.
FPIOR subliniază că intervențiile ANPC sunt în consens cu bune practici europene, oferind câteva exemple notabile
• Spania: În Barcelona, autoritățile locale monitorizează strict plajele, iar vânzătorii neautorizați de băuturi, gustări sau suveniruri sunt amendați și eliminați de pe domeniul public. Această măsură protejează atât turiștii de produse potențial nesigure, cât și afacerile autorizate de concurența neloială.
• Italia: Stațiuni renumite precum Sorrento și Capri au impus restricții clare – comercianții ambulanți nu pot opera pe plajă fără permis, iar vânzarea alimentelor și băuturilor este limitată doar la unități licențiate. Scopul declarat al autorităților italiene este de a menține echilibrul între păstrarea autenticității acestor destinații și necesitatea asigurării unor servicii conforme standardelor.
• Franța: Pe coasta rivierei franceze (Riviera), reglementările locale sunt de multă vreme stricte: vânzătorilor neautorizați le este interzis să desfășoare comerț pe plajele publice, iar activitățile de alimentație se realizează doar prin operatori autorizați, sub supravegherea municipalităților. Aceste reguli contribuie la menținerea renumelui stațiunilor franceze ca locații curate, sigure și orientate spre calitatea experienței turistice.
”Exemplele de mai sus arată că reglementarea strictă a activităților comerciale în zonele turistice este o practică necesară și benefică. Țări cu industrie turistică matură au înțeles că un turism durabil și de calitate implică stabilirea unor limite clare pentru a proteja interesul public, patrimoniul local și bunăstarea turiștilor. România, ca parte integrantă a pieței turistice europene, se înscrie pe aceeași direcție prin acțiunile ANPC de pe litoral, pe care FPIOR le consideră nu doar justificate, ci și absolut necesare pentru viitorul turismului autohton”, spun reprezentanții patronatului.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România reafirmă, în concluzie, angajamentul său de a susține orice inițiativă care contribuie la ridicarea standardelor din turism și la protejarea consumatorilor.
”Sprijinul acordat acțiunilor ANPC pe litoral se înscrie în această filosofie a calității și legalității. FPIOR va continua să promoveze un dialog constructiv între mediul de afaceri și autorități, punând accent pe prevenție, educație și colaborare. Fcem apel la toate părțile implicate – operatori economici, autorități locale și centrale, organizații patronale și profesionale – să colaboreze pentru a transforma litoralul românesc într-un exemplu pozitiv de dezvoltare turistică durabilă. Prin respectarea legii, actualizarea inteligentă a acesteia și aplicarea fermă a regulilor în interesul public, putem asigura turiștilor siguranța și experiența plăcută pe care o așteaptă, consolidând totodată reputația României ca destinație turistică de încredere. FPIOR rămâne un partener de dialog și un susținător activ al oricăror demersuri care servesc acestui scop comun”, afirmă ei.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este cea mai mare organizație națională din domeniu, care reunește peste 1.000 de companii naționale si reprezintă 24 de județe ale țării plus municipiul București, 29 de patronate si peste 26.000 de angajați.
Federația are ca misiune reprezentarea membrilor în relația cu autoritățile centrale, protejarea și promovarea intereselor actorilor din industrie la nivel național și internațional.
