' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Bruxelles-ul vrea să ofere autorităților locale instrumentele necesare pentru a limita activitatea platformelor de închirieri pe termen scurt, precum Airbnb și alte platforme similare.
O lege în acest sens, numită Legea privind locuințele accesibile a Comisiei Europene, urmează să fie aprobată miercuri. Inițiativa va stabili dacă o zonă se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor primi sprijin juridic pentru a aplica măsuri specifice menite să atenueze deficitul de locuințe, notează POLITICO.
VEZI MAI JOS ȘI Airbnb a început să notifice proprietarii din clădirile cu risc seismic I din România.
„Închirierile pe termen scurt nu sunt cauza crizei locuințelor din Europa. Dar este foarte clar că, în unele părți ale Europei, în special în unele dintre cele mai mari orașe ale noastre, acestea agravează problema”, a declarat pentru sursa citată comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
Închirierile pe termen scurt înregistrate reprezintă oficial doar aproximativ 1,2% din stocul total de locuințe al Uniunii, însă ele pot ajunge să constituie chiar și până la 20% din locuințele din destinațiile turistice populare de pe continentul european.
Potrivit firmei de consultanță AirDNA, în 2025 existau aproximativ 60.000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. Pe de altă parte, anunțurile de închiriere pe termen scurt reprezentau aproape 40% din stocul de locuințe disponibile în centrul orașului Porto și până la 56% din stocul de locuințe de închiriat pe termen lung în unele cartiere din Madrid.
„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a declarat Jørgensen.
Multe orașe din Europa încearcă deja să abordeze problema închirierilor pe termen scurt.
De exemplu, Barcelona intenționează să elimine treptat cele aproximativ 10.000 de apartamente turistice autorizate până în 2028. Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, plafoane de chirie sau limite privind noile închirieri pe termen scurt.
Totuși, aceste situații au ajuns și în fața instanțelor de judecată. Spre exemplu, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au dat în judecată orașul Florența din cauza restricțiilor impuse.
Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a afirmat că noua legislație „va oferi autorităților locale care doresc să ia măsuri posibilitatea de a face acest lucru într-un mod eficient și care să nu le expună la riscuri de litigii”.
Legea privind locuințele accesibile vine la aproape un an după ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris criza locuințelor din UE drept o „criză socială” și s-a angajat să ia măsuri.
Recent, Airbnb a început să notifice proprietarii din clădirile cu risc seismic I din România.
Platforma avertizează că legislația românească interzice închirierea în aceste imobile.
Cei vizați au 14 zile să demonstreze că apartamentul nu se află în categoria Risc Seismic I, altfel anunțul prin care locuința este oferită spre închiriere dispare de pe platformă.
Profit.ro a relatat recent că aproximativ 74.000 de spații locative din România sunt oferite la acest moment spre închiriere pe termen scurt, prin platforme precum Airbnb, în creștere cu 7,8% de la an la an.
Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) anunță că Airbnb a început deja oficial procesul de verificare a apartamentelor listate în clădiri încadrate în risc seismic I (RsI). Aceasta este categoria cea mai periculoasă, asociată cu probabilitatea ridicată de prăbușire în cazul unui cutremur major.
Legislație mult mai strictă
Măsura vine în contextul în care legislația românească a devenit mult mai strictă. Legea nr. 212/2022, completată prin Legea nr. 426/2023, interzice în mod expres închirierea spațiilor din clădirile RsI. Nerespectarea prevederilor atrage amenzi de până la 10.000 lei. În plus, introducerea clasei de risc seismic în cartea funciară a făcut ca situația juridică a imobilelor să fie mult mai ușor de verificat.
Airbnb a început să trimită notificări proprietarilor vizați, informându-i că au 14 zile pentru a demonstra că imobilul nu se află în această categorie sau că situația clădirii s-a schimbat între timp. Platforma acceptă documente precum:
-extras de carte funciară actualizat;
-expertiză tehnică realizată de un specialist autorizat;
-documente privind finalizarea lucrărilor de consolidare;
-confirmări oficiale din partea autorităților locale.
Certificatul de clasificare turistică NU este suficient
Un element important subliniat de Airbnb. Certificatul de clasificare turistică NU este suficient, deoarece nu presupune verificarea riscului seismic. Cu alte cuvinte, un apartament poate fi clasificat turistic, dar totuși ilegal de operat dacă se află într-o clădire de Risc Seismic I.
Dacă proprietarul nu răspunde în termenul stabilit sau nu poate furniza documentele necesare, anunțul pus de acesta va fi eliminat automat de pe platformă.
Impactul este major, în special în București, unde numeroase apartamente operate în regim hotelier se află în clădiri vechi, din zonele centrale. Unele astfel de imobile sunt construite înainte de 1940, multe dintre ele deja expertizate și încadrate în RsI.
ATIP recomandă proprietarilor să verifice urgent situația juridică a imobilului și să răspundă în termenul indicat de Airbnb, pentru a evita suspendarea activității.
„Este o măsură care va schimba piața. Legislația este clară, iar platformele încep să o aplice strict”, transmite Elena Georgiana Alexandru, președinta ATIP.
In luna iulie, publicația The Guardian scria că turiștii care vizitează Bucureștiul se cazează în unități ilegale situate în clădiri considerate atât de vulnerabile seismic încât s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur major. Locuințele cu pricina ar fi fost listate pe platformele Airbnb și Booking.com”.
În spațiul public a fost indicat de mai multe ori că în România sunt înregistrate oficial la ANAF peste 18.000 de locuințe pentru închiriere pe platforme precum Airbnb sau Booking, deși numărul total al anunțurilor active de pe piață este estimat la un nivel mai ridicat, incluzând și opțiuni nedeclarate.
Se mai afirma că Bucureștiul deține doar circa 5.000–6.000 de locuințe active pe Airbnb, în principal în zone precum Cișmigiu, Centrul Civic și Centrul Istoric
Datele de acum mai relevă că, la nivel european, oferta de închirieri pe termen scurt a ajuns la 5,4 milioane de unități în mai, în creștere cu 3% față de anul precedent.
Doar Spania și Turcia au înregistrat contracții ale ofertei în rândul destinațiilor cu cel puțin 50.000 de unități în mai.
Oferta Spaniei s-a contractat cu 12,5% față de anul precedent, ajungând la 475.000 de unități, pe fondul presiunii continue de reglementare asupra închirierilor pe termen scurt, deși ADR-ul brut - prețul mediu plătit de oaspete pe noapte, inclusiv taxele și comisioanele platformei – a crescut cu aproape 24% de la an la an în aprilie și mai, înregistrând cel mai mare câștig printre principalele destinații din Europa de Vest.
Turcia a înregistrat cea mai accentuată contracție a ofertei, de 36,7% față de anul precedent în luna mai, coincidând cu implementarea unor cerințe mai stricte de licențiere a închirierilor pe termen scurt în temeiul Legii nr. 7464 din Turcia, care impune acum platformelor să verifice numerele licenței de închiriere turistică pentru fiecare proprietate disponibilă.
În Europa, ADR-ul brut a crescut cu 13,3% față de anul precedent în aprilie și mai, potrivit raportului.
Pentru cele două luni combinate, Polonia (+50,4%) și Ungaria (+43%) au condus creșterea ADR, urmate de Andorra (+30,7%), Grecia (+28,7%), Cipru (+26,4%) și Austria (+25,2%).
Destinațiile premium Monaco, Islanda și Elveția au ocupat pozițiile de top în ceea ce privește prețurile în aprilie și mai, atât în 2025, cât și în 2026, în timp ce destinațiile mai mici din Europa de Est s-au numărat constant printre cele mai accesibile.
Monaco a avut prețuri medii de peste 8 ori mai mari decât Macedonia de Nord, una dintre cele mai accesibile destinații, reflectând fluctuațiile profunde ale prețurilor în diferitele destinații europene de închiriere pe termen scurt și diviziunea persistentă dintre călătoriile de lux și cele la clasa economică.
Schimbările îi vizează inclusiv pe proprietarii care desfășoară activitatea pe persoană fizică, pe CNP, fără PFA sau firmă.
Este vorba despre Regulamentul european 2024/1028, care obligă România să implementeze un sistem de înregistrare cu număr unic pentru unitățile de cazare sau gazde.
Printre altele, România și alte state membre UE trebuie să înființeze și un punct unic de înregistrare digital pentru a primi date despre activitatea gazdelor de la platformele online.
Pe de altă parte, controalele Fiscului pe platformele Airbnb si Booking au scos la iveală sume foarte mari de bani nedeclarați obținuți din închirierea pe aceste platforme.
Porivit datelor Institutului Național de Statistică, apartamentele de închiriat dețin 14% din capacitatea de cazare a țării.
În 2025, România a înregistrat o capacitate totală de cazare de 99,7 milioane locuri-zile.
Această pondere substanțială spune o poveste despre transformarea profundă a ofertei de cazare românești în ultimul deceniu. Proprietarii individuali care își închiriază apartamentele prin platforme digitale reprezintă acum o forță de piață de ordinul a 14 milioane de nopți potențiale pe an.
