Insulele idilice ale Greciei sunt pline de turiști, inclusiv de români, care apreciază Republica Elenă peste România la toate capitolele, însă țara, semnalează Politico.eu, se confruntă cu un sistem medical deficitar și cu lipsa medicilor, atrăgând după sine și un avertisment: „nu te îmbolnăvi” aici. Analiza vine în contextul în care o româncă aflată în vacanță Halkidiki în această vară a murit după ce o ambulanță a reușit să ajungă pentru a-i acorda primul ajutor abia după 75 de minute.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Deși insulele grecești sunt pline de turiști, Politico atrage atenția că mai multe persoane - inclusiv o femeie însărcinată și copilulul ei nenăscut - au murit așteptând ambulanțele, arată Hotnews.
Moartea unei adolescente însărcinate și a copilului ei nenăscut sunt doar două din cele cel puțin nouă decese care ar fi putut fi prevenite în Grecia în această vară, dacă țara nu s-ar fi confruntat cu o lipsă cronică de personal de ambulanță și de asistență medicală, chiar înainte ca țara să fie cuprinsă de incendiile forestiere devastatoare.
„Trebuie să reproiectăm serviciul de ambulanță de la zero”
Unele spitale de pe insule nu au medici generaliști permanenți, iar acestea se bazează în întregime pe un ciclu de acoperire pe termen scurt, completat de personal de pe Grecia continentală, ademenit de stimulente financiare. Serviciile de ambulanță sunt într-o stare și mai proastă.
Pe multe insule din Ciclade și Dodecanez, doar o ambulanță este disponibilă 24 de ore pe zi. Această problemă nu este întâlnită doar pe insule - în Atena funcționează în jur de 50 de ambulanțe, în loc de cele 85 până la 90, câte sunt necesare.
„Trebuie să reproiectăm serviciul de ambulanță de la zero, deoarece există lacune uriașe în toată țara”, a declarat pentru Politico Giorgos Mathiopoulos, președintele serviciului grec de ambulanță (EKAV).
Majoritatea centrelor de asistență medicală din micile insule din Marea Egee se luptă să facă față, deoarece numărul limitat de medici trebuie să fie de gardă în fiecare zi.
Dar chiar și acolo unde statul decide să angajeze mai mulți medici, personalul refuză să se mute în insule, unde costul vieții a devenit insuportabil din cauza creșterii turismului. Asta pune mai multă presiune pe EKAV.
„Am trimis mai mulți lucrători de asistență medicală din restul țării în insule pentru a acoperi nevoile sezonului. Colegii noștri sunt nevoiți să-și reducă vacanțele de vară pentru asta, dar acestea sunt, evident, doar soluții improvizate”, a spus Mathiopoulos.
În iunie, o femeie de 63 de ani de pe insula Kos a murit într-o camionetă, în timp ce era transferată la spitalul local după ce s-a prăbușit, pentru că singura ambulanță a insulei era ocupată, răspunzând la o altă urgență.
Unsprezece persoane sunt obligate să lucreze pe o ambulanță 24/7. Kos, o insulă cu 40.000 de locuitori permanenți, care găzduiește peste 1 milion de turiști în timpul verii, are trei ambulanțe noi, dar poate opera doar una, întrucât are doar 10 paramedici, doi dintre ei pensionându-se anul viitor.
La câteva zile după acest incident, o tânără de 19 ani, însărcinată în opt luni, a murit într-o suburbie a Atenei, în timp ce aștepta de peste cinci ore o ambulanță și făcuse aproximativ 20 de apeluri la ambulanță. A murit și copilul ei nenăscut.
De atunci, au fost dezvăluite încă cel puțin șase cazuri de persoane care au murit în toată țara din cauza lipsei transportului medical.
Pe insula Lesbos, o femeie de 78 de ani și-a pierdut cunoștința în timp ce înota. Paramedicii au sosit două ore mai târziu la fața locului, doar pentru a descoperi că inima a încetat să bată.
De asemenea, reamintim că în iunie o femeie în vârstă de 63 de ani din România a murit miercuri în peninsula Halkidiki după ce o ambulanță a reușit să ajungă pentru a-i acorda primul ajutor abia după 75 de minute.
În cazul turistei din România, deși ambulanța a plecat imediat după ce a fost chemată, ajutorul a sosit prea târziu, abia după o oră și 15 minute.
Răspunzând criticilor din ce în ce mai mari după aceste decese care posibil să fi putut fi prevenite, guvernul a mobilizat pompieri, personal militar și șoferi pentru a ajuta autoritățile locale, în lipsa de personal în zonele turistice. EKAV și medicii față de această decizie, numind-o „căutare neștiințifică de soluții rapide”.
Aceștia susțin că folosirea personalului neinstruit în situații de urgență s-ar putea dovedi periculoasă pentru pacienții care au nevoie de tratament la locul incidentului.
Parlamentul grec a adoptat amendamentul pentru desfășurarea de urgență a pompierilor și a personalului militar pe 27 iulie, în timp ce pompierii se luptau cu incendiile grave care s-au extins chiar și într-un depozit militar.
„Este aceasta Grecia reformistului [premier Kyriakos] Mitsotakis?. Este aceasta Grecia 2.0? Împrumutați pompieri, soldați și alt personal și îi plasați în EKAV care nu are cadre medicale și șoferi. Este aceasta modernizare?” a declarat șeful grupului parlamentar al principalului partid de opoziție Syriza, Sokratis Famellos.
Guvernul spune că mișcarea nu urmărește să ofere o soluție pe termen lung la problema lipsei de personal, ci să salveze vieți în timpul sezonului turistic aglomerat.
Premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a fost reales pe 25 iunie, după ce a promis că va reforma sistemul național de sănătate, ca prioritate. El a promis că va angaja aproximativ 10.000 de lucrători din domeniul sănătății, inclusiv 800 de șoferi de ambulanță și 250 de paramedici pe motociclete.
Dar Confederația Angajaților din Spitalele Publice (POEDYN) spune că aceste angajări acoperă doar pensionările recente și nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți calitatea sistemului. POEDYN afirmă că aproximativ 10.000 de angajați din domeniul sănătății au părăsit sectorul public în ultimii doi ani și jumătate, iar alți 5.000 sunt așteptați să plece în 2023.
Partidele de opoziție critică puternic guvernul pentru că a lăsat spitalele publice într-o stare mai proastă decât înainte de pandemie, argumentând că obiectivul principal este privatizarea serviciilor de sănătate - ceva ce guvernul neagă.
Dar problema este mai complicată decât lipsa de finanțare - puțini medici sau personal de ambulanță doresc să lucreze pe insule.
Singurii doi medici generaliști de la spitalul din Kos au demisionat în 2021. Spitalul se bazează acum pe personal temporar în timp ce încearcă să-i înlocuiască, dar până acum nimeni nu a aplicat pentru job. Este și cazul medicului pediatru și al radiologului.
Dar, oricât de ideală și de vis ar putea părea viața pe insulă pentru vizitatori, acest stil de viață nu este la îndemâna personalului medical. Insularii preferă închirierea pe termen scurt pentru turiști decât chiria permanentă – dar mai mică – de la un medic sau o asistentă.
La sfârșitul lunii iunie, singurul cardiolog al spitalului din Kos a protestat în curtea spitalului, ridicând un banner pe care scria: „Mi-am atins limitele, am nevoie de ajutor”. A lucrat de 28 de zile la rând și ca unic medic al clinicii de cardiologie a insulei din luna mai.
Burnout-ul este una dintre cauzele principale citate într-o listă din ce în ce mai mare de demisii ale medicilor din insule. Federația Asociațiilor Medicilor Spitalelor (OENGE) a spus că acest lucru „evoluează acum în colapsul operațional al multor spitale din regiune și, de asemenea, al secțiilor spitalicești din orașele mai mari”.
Grecia, preferata românilor pentru vacanțele extinse
Autoritățile de frontieră elene estimau în mai 2022 că numărul turiștilor din România preconizat pentru respectivul sezon estival urma să fie de aproximativ 1.400.000 de cetățeni români, potrivit MAE.
Potrivit unui studiu "Cercetarea Destinații Vizionare", lansat în aprilie 2023 de "Destinația Anului" și Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) și realizat de agenția de cercetare de piață AHA Moments, Bulgaria a fost cea mai populară destinație pentru mini-vacanțe în străinătate, urmată de Spania, în timp ce pentru vacanțele extinse, Grecia a ocupat primul loc, urmată de Bulgaria și Italia, potrivit Agerpres.
Conform cercetării, atunci când vine vorba de litoral, România este alegerea a jumătate dintre respondenți, urmată de Grecia și Bulgaria.
"Grecia câștigă detașat bătălia imaginii, inclusiv a gradului de recomandare. Cei care au fost acolo în ultimii 5 ani apreciază Grecia peste România la toate capitolele, cu excepția ușurinței cu care poți să ajungi acolo. Cele mai mari diferențe față de România sunt la capitolele curățenie și preț care merită (+30%), urmată de plaje și calitatea serviciilor (+25%). Față de Bulgaria pare a exista o șansă mai bună ca litoralul românesc să își apere cota de piață: există o percepție mai bună de siguranță, despre mâncare sau posibilitățile de distracție cu familia. În schimb trebuie îmbunătățită percepția nivelului de curățenie și calitate al serviciilor", arăta studiul "Cercetarea Destinații Vizionare".
