Croația nu ar fi trebuit să se grăbească să adere la zona euro de la 1 ianuarie 2023, un an care se anunță foarte greu, cu prețuri în creștere și cu un nivel de trai în scădere, a avertizat fostul premier Jadranka Kosor, într-un interviu pentru săptămânalul Nacional, citat de Euractiv.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Prin semnarea tratatului de aderare la UE, am fost de acord să adoptăm euro, dar când și în ce condiții decidem noi, a spus Kosor. „În condițiile unei inflații galopante, care nu încetinește, ar fi trebuit să ne mai gândim. Toamna va fi foarte grea. Mulți dintre noi cu greu se mai descurcă și vor fi împinși la limita supraviețuirii”, a spus fostul premier, potrivit Rador.
„Și începutul anului viitor ar putea fi fatal pentru viața multora, de aceea ar fi rezonabil să luăm în considerare toate aspectele (adoptării monedei euro), cu experți de top din Croația. Guvernul trebuie să țină cont… că mulți oameni au împrumuturi mari, salarii mici, mulți au fost afectați în anul 2020 și sunt epuizați financiar de inflație și sărăcie”.
Kosor a spus că adoptarea monedei unice aduce multe beneficii, „dar asta nu înseamnă că împrumuturile vor dispărea. Ar trebui să ținem cont în primul rând de pensionari.”
„Este un fapt că o serie de țări UE nu au adoptat încă euro, acesta nu este cel mai important factor pentru prosperitate, economie, viață mai bună”, a spus Kosor.
Dintre țările UE din afara zonei euro, Danemarca și Suedia au ales să-și păstreze monedele naționale, Danemarca printr-o clauză opt-out și Suedia printr-un referendum. Ungaria, Polonia și Republica Cehă nu au planuri imediate de aderare, în timp ce Bulgaria și România încă așteaptă.
