Consiliul Uniunii Europene a adoptat anul trecut o decizie prin care îi cere Austriei să aplice legislația Schengen și să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea normelor privind returnarea migranților, ceea ce arată că autoritățile de la Viena au dificultăți majore în ceea ce privește gestionarea granițelor.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Raportul scoate în evidență faptul că Austria are o problemă veche internă pe care nu a rezolvat-o în ultimii doi ani, în timp ce încearcă să dea vină pe alte state, scrie Hotnews.ro.
Deși cancelarul austriac Karl Nehammer a subliniat în repetate rânduri că extinderea spațiului Schengen nu se poate face din cauza problemelor pe care România le are privind numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în țara noastră, Consiliul Uniunii Europene cere Vienei printr-o decizie a adoptată, pe 19 decembrie 2022, la 11 zile de la Consiliul JAI, să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea legislației Schengen privind returnarea, semnalează europarlamentarul Eugen Tomac.
Austria trebuie să își modifice legislația națională și să transpună directiva privind intrarea și returnarea migranților, potrivit recomandărilor forului european pentru a-și remedia probleme semnalate încă din 2020, când Karl Nehammer era ministru de interne.
- „Cel puțin cinci articole din Directiva 2008/115/CE trebuie implementate în legislația austriacă privind intrarea și returnarea, aspecte ce reprezintă deficiențe majorare în implementarea legislației europene cu privirea la gestionarea migrației.
- În concluzie, acest document demonstrează cât se poate de clar și de limpede că Austria nu și-a adaptat legislația internă pentru a gestiona eficient problematica migrației, fapt constatat încă din 2020 de către Comisia Europeană.
- Prin urmare, toate acuzațiile la adresa României au avut la baza o teză falsă. Problematica imigranților din Austria este de fapt o problemă veche internă, și nu una descoperită recent de Nehammer care, înainte de a fi cancelar, a fost ministru de Interne și avea obligația să-și alinieze legislația internă la cea europeană”, a spus Eugen Tomac.
Documentul Consiliului Uniunii Europene reprezintă încă o probă în cazul în care România va ataca la Curtea de Justiției a Uniunii Europene votul din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, mai afirmă Tomac.
Austria are termen de două luni de la adoptarea deciziei să elaboreze un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor care vizează remedierea eventualelor deficiențe identificate în raportul de evaluare și să transmită planul respectiv Comisiei și Consiliului.
România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze, în Consiliul JAI din 8 decembrie, aderarea la Schengen, pentru o astfel de decizie fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”. În același timp, Croația a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.
