Ekaterini Sakellaropoulou, prima femeie aleasă în funcția de președinte al Greciei

Ekaterini Sakellaropoulou, prima femeie aleasă în funcția de președinte al Greciei
scris 22 ian 2020

Magistrata Ekaterini Sakellaropoulou, în vârstă de 63 de ani, a fost aleasă cu o vastă majoritate președinta Republicii elene, devenind astfel prima femeie din istoria Greciei care ocupă acest post în mare onorific, relatează AFP.

Cu părul negru, tuns în colțuri și ochelari rotunzi, actuala președintă a Consiliului de Stat, o ferventă apărătoare a mediului, a fost aleasă din primul tur de scrutin - cu 261 din 300 -, la propunerea premierului Kyriakos Mitsotakis, scrie News.ro.

"Ekaterini Sakellaropoulou este aleasă președinta Republicii”, a anunțat președintele Parlamentului Costas Tassoulas, în urma votului în Vouli (Parlament).

Festivalul Neversea a adus 24 milioane de euro anul trecut în comunitatea locală din Constanța. Aftermovie-ul ediției din 2019, lansat astăzi CITEȘTE ȘI Festivalul Neversea a adus 24 milioane de euro anul trecut în comunitatea locală din Constanța. Aftermovie-ul ediției din 2019, lansat astăzi

Această judecătoare experimentată urmează să depună jurământul la 13 martie, ziua încheierii mandatului predecesorului său Prokopis Pavlopoulos.

Ekaterini Sakellaropoulou este prezentată drept candidata ”unității” și ”progresului” de către șeful Guvernului conservator, care a ales-o abil în acest post, întrucât ea transcende disensiunile tradiționale între partide.

Cu peste 200 de voturi - cerute de Constituție -, ea a fost aleasă într-un mandat de cinci ani, care poate fi prelungit de către deputații Noii Democrații (conservator, la putere), Partidului Syriza (stânga) al fostului premier Alexis Tsipras și mișcării Kinal (centru-stânga).

Numele său a apărut la 15 ianuarie, într-o alocuțiune solemnă a lui Kyriakos Mitsotakis, și a obținut imediat consensul într-o societate totuși patriarhală, aflată în coada plutonului european în privința parității femei-bărbați.

”A venit momentul ca Grecia să se deschidă viitorului”, a pledat premierul conservator, care a fost criticat încă de când a preluat funcția și care anumit doar două femei în Guvernulsău.

”Să nu ne ascundem în spatele degetului mic, societatea greacă este încă marcată de discriminarea femeilor”, a recunoscut el. Însă ”acest lucru se schimbă de-acum, începțnd de la vârf”.

Într-o țară în care o femeie din cinci este șomeră, Sakellaropoulou a deschis deja o breșă devenind prima femeie la conducerea celei mai înalte Curți elene, în octombrie 2018, la propunerea premierului de atunci Alexis Tsipras.

”VALORI PROGRESISTE”

”Ea a servit mereu în mod viguros justiția, protecția drepturilor individuale și neutralitatea religioasă a statului. Alegerea sa va recompensa valorile progresiste pe care le-a apărat în calitate de judecător”, și-a exprimat satosfacția Alexis Tsipras., șeful opoziției de stânga, care s-a aliniat în acest vot rivalului său de dreapta.

Absolventă a dreptului constituțional și dreptului mediului la Atena și Paris-Sorbonne, această judecătoare, fiica unui judecător de la Curtea Supremă a apărat drepturile refugiaților, minorităților și libertățile civile.

Însă ea s-a distins mai ales în dosarele protecției mediului, veghind la păstrarea investițiilor într-o Grecie afectată de un deceniu de criză. Ea a fost criticată, de altfel, din cauză că a apărat un proiect de investiții controversat într-o companie minieră canadiană în nordul țării.

Într-o țară care abia se află pe linia de plutire, alegerea sa într-un mandat de cinci ani este considerată un atu pentru Guvernul conservator, care mizează pe energia verde în redresarea Greciei.

Fără apartenență politică, aceasă feministă, divorțată și mama unui copil, trece astfel de la cele mai înalte funcții în justiție la cele în stat.

”SPIRIT CONSENSUAL”

”Această numire este o reușită semnificativă și strategică ce va deschide noi perspective în viitor”, scie editorialistul Elias Maglinis în cotidianul conservator Kathimerini.

”Pe de o parte, ea dezarmează opoziția dar, și mai important, ea aduce un spirit consensual indispensabil în aceste vremuri dificile în politica externă”, apreciază el, referindu-se la tensiunile actuale cu Turcia vecină pe tema explorării energetice, frontierelor maritime și fluxului migrației.

Deținătorul unei funcții esențial simbolice, șeful statului și al forțelor armate are, potrivit Constituției elene, puterea de a declara război, dar numai sub supervizarea Guvernului.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ekaterini sakellaropoulou
grecia