Guvernul elen urmează să majoreze pragul de 250.000 de euro pentru investiții imobiliare care garantează rezidența elenă (reînnoibilă la fiecare 5 ani) , cunoscut sub numele de Golden Visa, cu scopul de a limita cererea dar și pentru a „dezumfla” prețurile bunurilor imobiliare, scrie e-Kathimerini.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit analiștilor, programul grecesc rămâne unul dintre cele mai atractive din Europa, deoarece are cel mai mic prag pentru investitorii străini – adică 250.000 de euro. Deși proprietățile situate în cele mai atractive părți ale Aticii sunt acum excluse de la acest nivel, cum ar fi în centrul Atenei și suburbiile de nord și de sud (unde pragul s-a dublat), există încă zone semnificative către care se îndreaptă deja investitorii străini- Rodos, Halkidiki și Creta, arată Hotnews.ro.
Pe baza datelor de la Ministerul Politicii de Imigrare, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, permisele acordate investitorilor din Marea Britanie au crescut cu 77,8%, la 370 (de la 208), în timp ce cele pentru israelieni au crescut cu 77,6% la 183 (de la 103).
Suma minimă s-a dublat la 500.000 de euro în centrul Atenei și pe anumite insule din Ciclade.
Programele lansate de mai multe state europene care acordă cetățenia în schimbul unor investiții funcționează în continuare, în ciuda apelurilor politicienilor de a fi eliminate, arată o analiză Bloomberg. În Grecia și Portugalia, numărul de "vize de aur" acordate în ultimele luni a crescut iar în Italia și Spania solicitările au atins un nivel record.
Așa-numitele "vize de aur" permit unor străini bogați să obțină dreptul de rezidență în UE, și pe cale de consecință o modalitate pentru a obține cetățenia, prin investiții în proprietăți imobiliare sau active financiare locale. Există câteva condiții asociate iar unele programe cer ca solicitantul să petreacă cel puțin o săptămână pe an în țara în care vrea să devină cetățean.
Peste 132.000 de persoane au obținut cetățenia prin intermediul acestor programe între 2011 și 2019 chiar dacă criticile din mediul politic s-au intensificat deoarece programele de tip "vize de aur" au fost asociate cu creșterea prețurilor la imobiliare și reglementările relaxate.
Membri Parlamentului European și Comisiei Europene au îndemnat țările membre UE să pună capăt acestor programe, iar Irlanda și Marea Britanie au făcut acest lucru. Solicitările pentru eliminarea 'vizelor de aur' s-au intensificat, scrie Agerpres. Premierul portughez a anunțat în luna februarie că țara sa va pune capăt acestui program, precizând că "nimic nu justifică acest regim special".
Grecia a dublat pragul de investiții, de la 250.000 până la 500.000 de euro în anumite părți ale țării, necesar pentru cei care vor să obțină cetățenia. Muntenegru a promis că va pune punct propriului program, iar Spania analizează dacă să majoreze pragul minim de investiții, de la 500.000 până la un milion de euro, sau să pună punct programului.
Cu toate acestea, există puține dovezi concrete că 'vizele de aur' sunt mai greu de obținut. "Nu am observat nicio modificare semnificativă în dificultatea cu care se obține o viză", spune Patricia Casaburi, director la firma de consultanță în imigrație Global Citizen Solutions.
Chiar dacă politicienii din Europa vorbesc de eliminarea 'vizelor de aur', legislația pe care au adoptat-o pentru a restricționa aceste programe nu a fost la fel de dură. Portugalia a eliminat în luna iulie opțiunea de a obține cetățenia via investiții în imobiliare dar a lăsat intactă posibilitatea străinilor de a obține rezidența dacă investesc cel puțin 500.000 de euro în companii locale sau fonduri care nu au legătură cu sectorul imobiliar. Țările de Jos acceptă în continuare cereri pentru 'vize de aur', chiar dacă au anunțat planuri pentru a pune capăt programului. Același situație se întâlnește și în Muntenegru.
Cipru a modificat cadrul legal în luna mai, în condițiile în care anterior și membrii familiei unui investitor puteau primi 'vize de aur', însă în mare parte programul a rămas nemodificat. Bulgaria a reintrodus schema de 'vize de aur', după ce l-a încheiat în 2021. Malta a refuzat să reformeze propriul său program, în pofida solicitărilor în acest sens venite de la Comisia Europeană. Iar majorarea pragului minim de investiții, cum a făcut recent Grecia, nu este văzută ca un factor descurajator.
"Pentru oamenii cu o avere cuprinsă între cinci și șapte milioane de dolari, o investiție de 500.000 de dolari pentru a obține rezidența UE este acceptabilă", spune Nuri Katz, fondatorul firmei de consultanță Apex Capital Partners. Chiar și în țările care au pus punct programelor de tip "vize de aur", există alte opțiuni disponibile Chiar dacă nu sunt un echivalent exact al unei 'vize de aur', alternative precum vize pentru nomazii digitali, concepute pentru cei care vor să trăiască peste hotare și să muncească remote, sunt din ce în ce mai populare.
În plus, cei care vor să înființeze o afacere în Marea Britanie, Franța, Irlanda sau Germania pot solicita acordarea unor vize speciale pentru investitori, care acordă rezidența temporară și o cale spre șederea permanentă.
"Guvernele vor să arate că adoptă o linie dură cu privire la vizele de aur, însă aceste vize sunt importante pentru economiile cu probleme, așa că multe țări UE ajung într-o poziție destul de ambiguă", spune Will Harvey, profesor la Universitatea din Bristol.
În ultimul deceniu, programele de tip 'vize de aur' din Europa au adus investiții străine directe în valoare totală de 25 de miliarde de euro. Portugalia a fost unul din principalii beneficiari cu sume de peste 6,8 miliarde de euro. Potrivit economiștilor, țările care se confruntă cu datorii ridicate sau cu un ritm redus de creștere economică, și care în paralel încearcă să atingă obiective climatice ambițioase, sunt cele care au cea mai mare nevoie de capital străin. Asta înseamnă că dacă 'vizele de aur' vor fi reformate sau eliminate, alte stimulente fiscale ar putea să le ia locul.
De exemplu, în Spania o lege introdusă în luna ianaurie permite non-rezidenților, inclusiv celor care au vize de nomazi digitali, să plătească o cotă unică de 24% pe veniturile de până la 600.000 de euro timp de șase ani, comparativ cu o cotă de impozitare de 47% pentru rezidenții din categoria persoanelor cu cele mai mari venituri.
