Majoritatea populației austriece sprijină refuzul Vienei de a accepta aderarea României și Bulgariei la Schengen, cei mai mulți dintre susținători fiind alegători ai conservatorilor aflați la putere (OeVP) și ai partidului naționalist FPOe, relevă un sondaj de opinie citat de presa din Austria.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Astfel, 52 la sută dintre cei chestionați au spus că aprobă decizia blocării României și Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord, scrie News.ro
Veto-ul pentru Schengen este cel mai mult aprobat de votanții OeVP și FPOe.
Pe de altă parte, sondajul confirmă că naționalișii din Partidul Libertății (FPOe) se bucură de cea mai mare popularitate și au depășit partidele tradiționale austriece. De altfel, conservatorii cancelarului Karl Nehammer se află abia pe locul al treilea în preferințele electoratului. Cu 26 la sută, Partidul Libertății se află pe primul loc, devansându-i pe social-democrații din SPOe, cotați cu 24 la sută, și pe conservatorii din OeVP, care au 22 la sută.
NEOS, un partid cu orientare liberală, relativ nou în peisajul politic austriac, și Verzii, care sunt parteneri minoritari la guvernare, se află pe locul patru, la egalitate, cu 11 procente.
În prezent, partidul extremist MFG, care îi reunește pe antivacciniști și pe susținătorii teoriilor conspirației, ar avea o pondere de trei procente și ar rata astfel intrarea în Consiliul Național (camera inferioară a Parlamentului austriac).
Potrivit sondajului, tendința de creștere a FPOe continuă, în timp ce SPOe a coborât pe locul doi. Motivul pentru aceasta este, probabil, atitudinea șovăielnică în ceea ce privește problemele legate de azil și Schengen. Ultima dată când SPOe s-a clasat sub 25 la sută a fost în vara anului 2021, precizează instituția de sondare a opiniei publice.
CINE AMENINȚĂ SCAUNUL CANCELARULUI KARL NEHAMMER
Dacă ar avea loc alegeri pentru funcția de cancelar, Karl Nehammer s-ar menține în frunte, cu 30 de procente rată de aprobare, clasându-se în fața liderului FPOe, Herbert Kickl, care este cotat cu 25 la sută din intențiile de vot. Liderul SPOe, Pamela Rendi-Wagner, a rămas în urma lui Kickl pentru prima dată din octombrie 2021, având 22 la sută din intențiile de vot. La mare distanță se află liderul NEOS, Meinl-Reisinger (12 la sută) și omologul său de la Verzi, actualul vicecancelar Werner Kogler (10 la sută).
Însă dacă guvernatorul din Burgenland (cel mai estic land al Austriei, care se învecinează cu Ungaria - n.r.), social-democratul Hans Peter Doskozil, ar candida la Cancelarie, situația ar fi diferită. În acest caz, Doskozil ar fi pe primul loc, cu 31 la sută din intențiile de vot, urmat de actualul cancelar Karl Nehammer (25 la sută) și liderul Partidului Libertății, Herbert Kickl (21 la sută). Potrivit studiului sociologic, Doskozil, în calitate de candidat al social-democraților la funcția de cancelar, ar recupera pierderile pe care centru-stânga le-a avut în rândul alegătorilor de centru care s-au dus spre dreapta, precum și în rândul alegătorilor indeciși.
În dezbaterile despre Schengen, social-democrații austrieci au avut o atitudine ezitantă, unii dintre politicienii de vârf ai partidului criticând guvernul, în timp ce lidera partidului, Pamela Rendi-Wagner, a fost de acord cu blocarea României și Bulgariei. Și Doskozil l-a criticat pe ministrul de interne, dar pentru a-i reproșa că nu a fost suficient de ferm și nu a cerut controale mai eficiente la granițele Bulgariei. În ceea ce-i privește pe Verzi, care se află la guvernare, ei s-au exprimat împotriva blocării deciziilor la nivelul UE.
Sondajul de tip „Austria Trends” (tendințe - n.r.) a fost efectuat de institutul „Peter Hajek” la comanda agenției de presă APA și a postului de televiziune ATV. Au fost intervievate online și telefonic 800 de persoane cu vârsta de peste 16 ani, între 12 și 15 decembrie, iar marja de eroare este de plus/minus 3,5 procente.
