Dar indiferent de rezultatul ultimei inițiative a lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, Europa se teme de perspectiva unui acord - mai devreme sau mai târziu - care nu va pedepsi sau slăbi Rusia și va pune în pericol securitatea continentului, scrie Reuters.
Trump a afirmat în repetate rânduri că dorește să pună capăt războiului din Ucraina, pe care administrația sa îl consideră o „baie de sânge”, dar eforturile sale de până acum, inclusiv summitul cu Putin din Alaska din august, nu au adus încă pacea, scrie News.ro.
Săptămâna trecută, SUA au propus un plan de pace în 28 de puncte care i-a speriat pe oficialii ucraineni și europeni, pentru că reprezentau cedări în fața cererilor cheie ale Moscovei referitoare la aderarea Ucrainei la NATO, controlul Moscovei asupra unei cincimi din teritoriul Ucrainei și restricții asupra armatei ucrainene.
Puterile europene au prezentat apoi contrapropunerea lor pentru pace, iar la negocierile de la Geneva, SUA și Ucraina au declarat că au creat un „cadru de pace actualizat și prelucrat” pentru a pune capăt războiului.
Putin a declarat că discuțiile de până acum nu vizează un proiect de acord, ci o serie de propuneri care, potrivit declarației sale de săptămâna trecută, „ar putea constitui baza pentru acorduri viitoare”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că întâlnirea lui Witkoff cu Putin va avea loc în a doua jumătate a zilei de marți, dar a refuzat să se pronunțe cu privire la limitele impuse de Rusia, afirmând că diplomația „prin megafon” nu este utilă.
Un oficial al Casei Albe a declarat că Witkoff va fi însoțit de Kushner în deplasarea sa în Rusia.
Putin a afirmat în repetate rânduri că este dispus să discute despre pace, dar că, dacă Ucraina refuză un acord, forțele ruse vor avansa și vor ocupa și mai mult teritoriu ucrainean.
Forțele ruse controlează peste 19% din Ucraina, adică 115.600 km pătrați, cu un punct procentual mai mult decât acum doi ani, și au avansat în 2025 cu cea mai rapidă viteză din 2022, potrivit hărților pro-ucrainene.
Comandanții militari ruși i-au spus luni lui Putin că forțele ruse au capturat orașele ucrainene Pokrovsk și Vovceansk, situate pe linia frontului.
Oficialii americani spun că peste 1,2 milioane de bărbați au fost uciși sau răniți în război. Nici Ucraina, nici Rusia nu dezvăluie pierderile suferite.
TRUMP ȘI AFACERILE CU RUSIA
De când au apărut propunerile preliminare ale SUA, la sfârșitul lunii trecute, puterile europene s-au străduit să susțină Ucraina în fața a ceea ce consideră a fi o pace pro-rusă punitivă, care ar putea în schimb să deschidă Rusia către investiții americane în petrol, gaze și metale rare și ar putea readuce Moscova în G8.
Printre cerințele-cheie ale Rusiei se numără angajamentul că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, că armata ucraineană va fi limitată, că întregul Donbas se va afla sub control rus, că va fi recunoscut controlul rus asupra Crimeei și Donbasului, dar și a regiunilor Zaporojie și Herson și că vorbitorii de limbă rusă și credincioșii ortodocși ruși din Ucraina vor fi protejați.
Ucraina susține că aceste cereri ar echivala cu o capitulare și ar lăsa-o vulnerabilă la o eventuală cucerire de către Rusia. Statele Unite au propus o garanție de securitate pe 10 ani pentru Kiev.
Witkoff, Kushner și secretarul de stat Marco Rubio s-au întâlnit duminică cu Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, pentru discuții la clubul Shell Bay al lui Witkoff, lângă Miami.
„Împărtășim opinia că războiul trebuie să se încheie într-un mod echitabil”, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe X după discuțiile avute luni la Paris.
TEMERI LEGATE DE UN „ACORD NEPLĂCUT” PENTRU EUROPA
Indiferent de rezultatul ultimei inițiative a lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, Europa se teme de perspectiva unui acord - mai devreme sau mai târziu - care nu va pedepsi sau slăbi Rusia, așa cum sperau liderii europeni, ci va pune în pericol securitatea continentului.
Europa ar putea chiar să fie nevoită să accepte un parteneriat economic tot mai strâns între Washington, protectorul său tradițional în cadrul NATO, și Moscova, pe care majoritatea guvernelor europene – și chiar NATO – o consideră cea mai mare amenințare la adresa securității europene.
Deși ucrainenii și europenii au reușit să respingă anumite părți ale planului american în 28 de puncte, considerat a fi puternic pro-rus, orice acord va continua să prezinte riscuri majore pentru continent. Cu toate acestea, capacitatea Europei de a influența un acord este limitată, nu în ultimul rând deoarece nu dispune de puterea necesară pentru a dicta condițiile.
Europa nu a avut reprezentanți la discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni din Florida de la sfârșitul săptămânii trecute și va urmări de la distanță vizita trimisului special al SUA, Steve Witkoff, la președintele rus Vladimir Putin, marți.
„Am impresia că, încet-încet, se instalează conștiința că, la un moment dat, se va ajunge la un acord neplăcut”, spune Luuk van Middelaar, directorul fondator al think tank-ului Brussels Institute for Geopolitics. „Trump dorește în mod clar un acord. Ceea ce este foarte incomod pentru europeni este că el dorește un acord în conformitate cu logica marilor puteri: «Noi suntem SUA, ei sunt Rusia, noi suntem marile puteri»”, arată analistul.
RUBIO CĂUTĂ SĂ-I LINIȘTEASCĂ PE EUROPENI
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că europenii vor fi implicați în discuțiile privind rolul NATO și al Uniunii Europene în orice acord de pace. Dar diplomații europeni nu sunt prea liniștiți de astfel de asigurări. Ei spun că aproape toate aspectele unui acord ar afecta Europa – de la potențiale concesii teritoriale până la cooperarea economică dintre SUA și Rusia.
Cea mai recentă inițiativă a stârnit noi îngrijorări în Europa cu privire la angajamentul SUA față de NATO, care variază de la umbrela nucleară la numeroase sisteme de arme și zeci de mii de soldați.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat săptămâna trecută că europenii nu mai știu „în ce alianțe vor mai putea avea încredere în viitor și care dintre ele vor fi durabile”.
În ciuda criticilor anterioare ale lui Trump la adresa NATO, acesta și-a afirmat angajamentul față de alianță și față de clauza de apărare reciprocă prevăzută de articolul 5 în luna iunie, în schimbul promisiunii europenilor de a-și crește cheltuielile pentru apărare.
Însă intenția lui Rubio de a nu participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din această săptămână nu poate decât să alimenteze neliniștea europenilor, pe fondul temerilor că un membru estic al alianței ar putea fi următoarea țintă a Moscovei.
„Serviciile noastre de informații ne spun în mod categoric că Rusia păstrează cel puțin opțiunea unui război împotriva NATO. Cel târziu până în 2029”, a avertizat săptămâna trecută ministrul german de externe, Johann Wadephul.
PUTIN, ÎNCURAJAT
Oficialii europeni spun că nu văd niciun semn că Putin ar dori să pună capăt invaziei Ucrainei. Dar dacă o va face, se tem că orice acord care nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei ar putea încuraja Rusia să atace din nou dincolo de granițele sale.
Cu toate acestea, în prezent pare probabil că orice acord de pace ar permite Moscovei să păstreze cel puțin controlul asupra teritoriului ucrainean pe care l-a cucerit cu forța, indiferent dacă granițele vor fi modificate oficial sau nu.
Administrația Trump nu a respins nici pretențiile Rusiei asupra restului regiunii Donbas, pe care Moscova nu a reușit să o cucerească după aproape patru ani de război.
Mai mult, Trump și alți oficiali americani au afirmat clar că văd mari oportunități pentru acorduri comerciale cu Moscova odată ce războiul se va termina.
Oficialii europeni se tem că încetarea izolării Rusiei de economia occidentală va oferi Moscovei miliarde de dolari pentru a-și reconstitui armata. „Dacă armata Rusiei este mare, dacă bugetul său militar este la fel de mare ca în prezent, va dori să-l folosească din nou”, a declarat luni reporterilor șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
EUROPA SE LUPTĂ SĂ-ȘI EXERCITE INFLUENȚA
Însă liderii europeni s-au străduit să exercite o influență puternică asupra oricărui acord de pace, chiar dacă Europa a acordat Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 180 de miliarde de euro de la invazia Rusiei în februarie 2022.
UE are un mare atu de negociere sub forma activelor rusești înghețate în Europa. Însă liderii UE nu au reușit până acum să ajungă la un acord cu privire la o propunere de utilizare a activelor pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina, care ar menține Kievul pe linia de plutire și în luptă pentru următorii doi ani.
Pentru a încerca să demonstreze că pot exercita o putere reală, „coaliția de voință” condusă de Franța și Marea Britanie s-a angajat să desfășoare o „forță de asigurare” ca parte a garanțiilor de securitate postbelice pentru Ucraina.
Rusia a respins o astfel de forță. Dar chiar dacă ar fi desfășurată, aceasta ar avea o dimensiune modestă, destinată să întărească forțele Kievului, mai degrabă decât să protejeze Ucraina în sine, și ar putea funcționa numai cu sprijinul SUA.
„Europenii plătesc acum prețul pentru că nu au investit în capacități militare în ultimii ani”, a declarat Claudia Major, vicepreședinte senior pentru securitate transatlantică la think tank-ul German Marshall Fund of the United States. „Europenii nu sunt la masa negocierilor. Pentru că, pentru a-l cita pe Trump, nu au atuurile necesare”, a spus ea, referindu-se la remarca jignitoare a liderului american la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în februarie.
