Acțiunea ar fi un efect al războiului hibrid dus de Moscova, transmite președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone.
VEZI AICI ȘI Probleme în România dacă vin rușii
Declarația acestuia, pentru FT, este catalogată de Moscova drept una extrem de iresponsabilă.
Rusia acuză o încercare de subminare a eforturilor menite să încheie conflictul din Ucraina.
Astfel, este anunțat că NATO discută posibilitatea unui răspuns “mai agresiv” la atacurile hibride ale Rusiei din ultima perioadă, inclusiv “acțiuni preventive”, precum desfășurarea unor operațiuni cibernetice cu caracter ofensiv.
Șeful Comitetului Militar al alianței consideră că NATO este dezavantajată deoarece operează cu “constrângeri legale și etice mult mai stricte” decât Rusia.
Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a explicat pentru Financial Times că în interiorul alianței există discuții despre posibilitatea adoptării unor măsuri mai ferme în fața atacurilor cibernetice, a sabotajelor și a încălcărilor de spațiu aerian comise de Rusia. Potrivit oficialului, alianța ia în calcul “trecerea de la un comportament predominant reactiv la unul mai proactiv”, în special în domeniul cibernetic, unde statele membre dețin capacități ofensive.
Dragone a menționat chiar că anumite acțiuni preventive, fără a mai aștepta alte mișcări din partea Rusiei, ar putea fi considerate “acțiuni cu rol defensiv”, deși ar reprezenta o schimbare semnificativă față de abordarea tradițională a NATO.
Europa s-a confruntat în ultimii ani cu numeroase incidente de tip război hibrid — inclusiv sabotaje, tăieri de cabluri submarine în Marea Baltică, ingerințe în alegeri și atacuri cibernetice — multe dintre ele atribuite Moscovei. Diplomați din statele est-europene cer alianței să nu se limiteze la reacții și să înceapă să descurajeze activ astfel de acțiuni.
Misiunea NATO Baltic Sentry, în cadrul căreia nave, avioane și drone navale patrulează zona pentru a preveni sabotaje asupra infrastructurii submarine, a avut rezultate pozitive, spun oficialii NATO. Totuși, în alianță persistă îngrijorări după ce o instanță finlandeză a respins o acțiune penală împotriva echipajului navei Eagle S, un vas din “flota din umbră a Rusiei” despre care existau suspiciuni că tăiase mai multe cabluri submarine de electricitate și de date.
Ministrul finlandez de externe Elina Valtonen a admis că această situație oferă mână liberă activității navelor rusești în apele internaționale, “ceea ce reprezintă o problemă”.
Ea a adăugat, însă, că NATO trebuie să rămână calmă și să acționeze conform propriilor reguli, considerate solide.
În acest context, și Giuseppe Dragone a atras atenția că NATO operează cu constrângeri legale și etice mult mai stricte decât Rusia, ceea ce face situația mai dificilă: “Nu este o poziție pierzătoare, dar este cu siguranță mai grea”.
Simulările au arătat că timpul de reacție al aliaților europeni este o problemă.
Bloomberg arată că “alianța se pregătește de acum de cel mai rău scenariu posibil: să confrunte Rusia cu sprijin limitat din partea SUA, doar cu trupe europene, luptând în mare parte singure împotriva unei invazii ruse”.
Sub denumirea Dacian Fall, 5.000 de militari s-au adunat, sub comandă franceză, împărțite în două batalioane: unul românesc, altături de care au luptat macedoneni, portughezi și polonezi, iar celălalt, francez din care au făcut parte și belgieni.
“Exercițiul militar din noiembrie a oferit o privire asupra viitorului probabil al alianței, pe măsură ce președintele Donald Trump reduce desfășurările SUA în Europa. În linia defensivă naturală a munților Carpați, o desfășurare completă la nivel de brigadă de soldați europeni sub comanda franceză apăra continentul în mare parte fără ajutorul SUA. (…)
Nu este nicidecum clar că europenii ar face față. Oficiali români și europeni, prezenți la exercițiul de la Cincu, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la cât timp le-ar lua aliaților NATO să ajungă pe front.
Din cauza constrângerilor legate de infrastructura de transport, acest lucru ar putea dura câteva săptămâni, au spus ei – lăsând forțele terestre ale României să respingă în mare parte singure un atac, pe măsură ce întăririle sosesc”, scrie Bloomberg.
Deși ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat după demonstrația militară din Transilvania că europenii ar fi capabili să se apere singuri, există o problemă, observă Bloomberg: “Exercițiul militar de la Cincu s-a concentrat pe luptele terestre, în care membrii europeni ai NATO sunt autosuficienți, dar chiar și aici, SUA au fost prezente, oferind controlul spațiului aerian și sprijinul logistic, care ar fi esențiale în orice conflict la scară largă.
Când vine vorba de apărarea aeriană și antirachetă, de atacurile de precizie la mare distanță sau de informații, continentul încă depinde de americani”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a asigurat România că, în cazul unui atac, aliații vor sări în ajutor.
Însă generalul Maxime Do Tran, comandantul unei brigăzi blindate franceze desfășurate în România, s-a plâns că a făcut zece zile din Franța și până în România, călătorind pe mare până în Grecia, apoi prin Bulgaria, un efort logistic ce a implicat cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie rutiere. Trei zile au fost pierdute numai cu formalitățile de frontieră.
Întrebat la Cincu cât timp ar putea rezista România până la sosirea întăririlor, șeful armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că țara sa ar avea o capacitate similară cu cea a Ucrainei dacă ar fi atacată.
“Direcția istoriei este de acum o dezangajare progresivă a Statelor Unite de pe continentul european”, a declarat generalul francez Philippe de Montenon, încrezător că Europa poate triumfa, chiar și fără SUA de partea sa.
