Aceasta pentru a finanța campania militară din Ucraina.
Industria și piața internă, dominate tot mai mult de China, se deteriorează, conform EFE.
'Prioritatea strategică este de a asigura finanțarea nevoilor de securitate și apărare ale țării, precum și sprijinul social pentru familiile care participă la operațiunea militară specială (războiul din Ucraina)', se arată în declarația publicată de Ministerul Finanțelor rus la anunțarea creșterii cotei de TVA de la 20% la 22% pentru anul viitor, arată Agerpres.
Mai mult, economia aflată în dificultate lasă de izbeliște industrii precum metalurgia și energia, sectorul cărbunelui fiind în special în criză.
Între timp, în ciuda creșterii prețurilor, a scăderii investițiilor și a cererii, președintele rus Vladimir Putin a decis să continue deocamdată campania militară și să amâne negocierile de pace până când își va atinge obiectivele.
De fapt, când a convocat Consiliul de Stat joi, Putin a dat asigurări că rușii vor înțelege și vor susține creșterea impozitelor, cu condiția ca statul să își îndeplinească obligațiile sociale și să garanteze securitatea țării.
Criza greilor
Sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și metalurgiei sunt în criză, la fel ca și marile corporații de stat, cum ar fi compania nucleară Rosatom, compania hidroelectrică RusHydro și compania feroviară RZhD.
Din cauza ultimelor sancțiuni americane împotriva celor mai mari companii petroliere ale Rusiei - Rosneft și Lukoil - veniturile din exporturile de țiței și gaze au scăzut cu 35% în noiembrie și se așteaptă să scadă cu încă 50% la nivelul lunii decembrie.
Cu toate acestea, autoritățile nu își pot permite o salvare prin injecții de capital din cauza inflației ridicate și a eforturilor intense de a o reduce, după ce au sacrificat deja aproape complet climatul investițional al țării.
Astfel, Rusia va intra în 2026 cu sectoare cheie stagnante, dar își va menține obiectivul principal de a reduce ratele ridicate ale inflației.
'Dinamismul economiei în acest moment este aproape zero. Este ca o mașină în punct mort cu motorul pornit, așa cum este cazul industriei militare, care funcționează la putere maximă', a comentat economista de la Carnegie, Aleksandra Prokopenko.
În această săptămână, viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak a recunoscut că Rusia nu va ieși din stagnarea economică actuală până în 2027, după ce Ministerul Economiei a prognozat o creștere a PIB-ului de 1% pentru acest an, față de 4,1% în 2024.
Kremlinul ia de unde poate
Autoritățile ruse observă o scădere drastică a veniturilor publice, dar în loc să reducă cheltuielile, cresc povara fiscală asupra cetățenilor, văzând în populație doar o altă resursă.
Pe lângă TVA, vor crește și alte impozite, cum ar fi cele pe venitul persoanelor fizice și ale societăților. Scutirile de taxe pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor vor fi eliminate, iar impozitele pe autoturisme vor crește, în ciuda faptului că acesta este un alt sector aflat în dificultate.
Companiile de tehnologie, de exemplu, își vor vedea cota de impozitare dublată, de la 7,6% la 15%.
Colectarea veniturilor prin confiscarea activelor private a continuat și în acest an, ajungând la 50 de miliarde de dolari (aproape 2% din PIB) până la jumătatea anului, în urma naționalizării a peste 100 de active din 2022.
Ce urmează în 2026
Noile măsuri fiscale ar putea declanșa o reacție în lanț care va duce la o scădere suplimentară a cererii. TVA-ul va crește costurile de producție, ceea ce, împreună cu creșterea cotelor de impozitare, va duce la creșterea prețului produsului final.
Potrivit opozantului rus Igor Lipsiț, de profesie economist, IMM-urile vor fi cele mai afectate. În plus, în opinia sa, aceste măsuri nu vor face decât să crească economia subterană.
'Este un scenariu clasic: statul împinge Rusia pe marginea prăpastiei, în timp ce oamenii obișnuiți încearcă să se salveze scăpându-i printre degete', spune el.
IMM-urile rusești sunt îngrijorate de situație, deoarece schimbările au un impact semnificativ asupra afacerilor lor, care, în general, operează cu marje de profit mici și întâmpină dificultăți din ce în ce mai mari în a concura cu companiile chineze.
Între timp, rubla puternică, ce s-a apreciat cu 45% în acest an - o creștere fără precedent în ultimii 30 de ani - creează de fapt probleme pentru economia militară, potrivit Bloomberg.
Dacă tendința ascendentă continuă, 'răcirea' economiei ruse ar putea duce la stagflație, adică stagnare economică cuplată cu o creștere semnificativă a prețurilor.
Astfel, experții prevăd că la anul vom asista la o intensificare a disputei dintre autoritățile economice care susțin o politică monetară strictă menită să reducă inflația, cum este cazul Băncii Centrale a Rusiei, și cei care pledează pentru o rublă mai slabă pentru a îmbunătăți climatul investițional, cum ar fi patronatul rus - directorul executiv al Nornickel, Vladimir Potanin, a cerut vineri o rată a dobânzii de 6%, în scădere de la 16% în prezent - și Sberbank, cea mai mare bancă a țării.
