Vești proaste: Dunărea continuă să aibă un debit redus. Prognoza indică noi scăderi până la finalul acestei luni

Fluviul Dunărea continuă să aibă un debit foarte mic, sub jumătate din media multianuală pentru luna septembrie, iar prognoza hidrologilor indică noi scăderi până la finalul acestei luni.

CITEȘTE ȘI SURPRIZĂ Siegfried Mureșan vrea desființarea Poliției Locale. “O singură Poliție Națională, un singur tip de polițist pe tot teritoriul României!”

Oficialii de la Apele Române spun că situația este valabilă nu doar în România, ci și în țările riverane, acest lucru având implicații pentru navigație, transport, ecosisteme, alimentarea cu apă și gestionarea resurselor de apă.

"Dunărea continuă să aibă un debit redus la intrarea în România. Potrivit diagnozei și prognozei INHGA-CNPH, debitul la Baziaș este astăzi de 1.600 mc/s, în timp ce media multianuală pentru luna septembrie este de 3.800 mc/s, cu aproximativ 58% mai mică decât media. Mai mult, prognoza pentru următoarele zile indică o nouă scădere, până la aproximativ 1.350 mc/s în 30 septembrie a.c. La Porțile de Fier, debitul afluent prognozat la Baziaș pentru astăzi este de 1.550 mc/s, iar debitele defluente instantanee înregistrate la ora 06:00 au fost de 905 mc/s la Porțile de Fier 1 și 1.532 mc/s la Porțile de Fier 2", informează oficialii Apele Române Jiu.

Potrivit acestora, nivelul fluviului este scăzut nu doar la intrarea în România, ci și în alte țări pe care Dunărea le traversează, scrie News.ro

În Serbia, la Novi Sad, cifrele au arătat un debit de aproximativ 1.100 mc/s, iar la Bezdan circa 860 mc/s. În Bulgaria, debitele raportate erau în jurul valorii de 1.400-1.570 mc/s, în funcție de stație.

Guvernul a plătit 12,1 milioane de lei de la fondul de rezervă pentru lucrări hidrotehnice la Cernavodă și pregătește noi intervenții

Prima etapă a lucrărilor pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a costat statul român 12,1 milioane de lei. Noi variante de intervenții sunt pregătite, în contextul minimelor istorice ale nivelului Dunării. Guvernul a explicat și de ce nu a fost folosită draga AFDJ, de mare capacitate, în septembrie: ar fi fost împiedicată de praguri ale fundului albiei.

Departe de a fi încheiate, lucrările pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă vor intra într-o nouă etapă.

Într-un amplu răspuns transmis de Direcția Comunicare și Relații cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro, sunt detaliate noile operațiuni necesare și sunt explicate cele deja finalizate.

În ceea ce privește costurile totale, acestea au fost de 12,1 milioane de lei doar pentru acțiunile hidrotehnice realizate în primul interval.

Care sunt lucrările hidrotehnice deja realizate

Pe fondul scăderii debitelor Dunării, la începutul lunii august au fost începute ample lucrări de intervenții tehnice, necesare pentru răcirea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă. Vorbim de obiective ce produc 20% din necesarul de consum al României.

Conform Direcției de Comunicare și Relații cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) Galați a intervenit în luna august pentru lucrări de dragaj (adâncire și nivelare a albiei) în punctele critice Caragheorghe - Turcescu, km 345-342, și Cochirleni, km 309-304.

Pentru că utilajul AFDJ nu era suficient, Administrația Națională Apele Române (ANAR) a intervenit complementar cu două unități proprii de dragare, de aproximativ 900 m³/h fiecare. Acestea au operat în punctele critice din zona kilometrilor 306, 307, 309 și 312, aflate pe cursul Dunării Vechi.

CITEȘTE ȘI Nu dispar locurile de muncă, dar se schimbă profilul angajaților pe care îi caută companiile. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara: Diploma și cunoștințele tehnice nu mai sunt suficiente

"În paralel, au fost analizate mai multe soluții de intervenție hidrotehnică, inclusiv epiuri (diguri, n.r.) de dirijare, precum și alte soluții tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluții rămân în atenție, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice", a transmis Direcția Comunicare și Relații cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro.

Prima etapă a lucrărilor a costat 12,1 milioane de lei

În total, doar lucrările din august au costat 12,1 milioane de lei.

Conform informațiilor transmise de Cancelaria Prim-Ministrului, prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 31 iulie 2026 s-au stabilit costurile pentru intervenția privind scufundarea barjelor pentru dirijarea debitului de la gura Brațului Bala spre Dunărea Veche, la valoarea de 7 milioane de lei.

Pentru dragajul necesar adâncirii Brațului Dunărea Veche, conform Hotărârii CNSU din 10 august 2026, pentru o cantitate de 100.000 mc, a fost stabilită suma de 5,1 milioane lei pentru punctele critice Turcescu-Caragheorghe și Cochirleni.

Astfel, 50.000 mc au fost plătiți pentru punctul critic Turcescu-Caragheorghe, urmând ca diferența de 50.000 mc să fie plătită după relocarea cantității de la punctul critic Cochirleni, la punctul critic Caragheorghe.

"Sursa de finanțare pentru ambele acțiuni este Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026", a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.

Noi intervenții necesare în zona Cernavodă

"Pentru situația imediată este necesară o soluție care poate fi mobilizată în câteva zile. Măsura operativă pregătită în acest scop este una temporară, reversibilă și etapizată, discutată tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre-Marea Neagră, IGSU și MApN", a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.

Aceasta presupune mobilizarea unor barje, gabare (ambarcațiune de transbordare pe puntea navelor) și împingătoare, utilizarea pontoanelor și a BAC-ului cu macara ale MApN, instalarea celor 30 de motopompe IGSU de aproximativ 600 m³/h fiecare, precum și utilizarea capacităților de pompare ale ANAR.

"Dacă este necesar, aportul prin pompare poate fi completat printr-un transfer controlat de apă din Canalul Dunăre-Marea Neagră către bazinul de distribuție al CNE (Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, n.r.)", susțin reprezentanții cancelariei Prim-Ministrului.

"Pe termen lung, soluția structurală avută în vedere pentru redistribuirea debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche este implementarea proiectului BALA II. Cu privire la acest proiect, experții și reprezentanții instituțiilor publice consideră necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici, adoptați inițial de Guvern în anul 2024, astfel încât implementarea proiectului să răspundă problemelor provocate de debitele minim istorice înregistrate în acest an", adaugă aceștia.

De ce nu a operat draga AFDJ în luna septembrie

În Anexa Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență (HCNSU) din 21 august este stipulată "Contractarea/ mobilizarea ORICĂREI drage disponibile în țară (privată sau publică), în regim de urgență".

În pofida acestui fapt, la sfârșitul lunii august a fost retras cel mai important utilaj, cel aparținând AFDJ, cu o capacitate de lucru aproape dublă față de cele două ale Apelor Române.

CITEȘTE ȘI DOCUMENTE Idee de la Hidroelectrica: Energia de la prosumatori să fie plătită de furnizori la prețul mediu angro spot lunar doar al orelor cu producție solară, nu al întregii zile

"În ceea ce privește motivul pentru care utilajele Administrației Fluviale Dunărea de Jos nu au mai operat în zona Cernavodă în luna septembrie, menționăm faptul că deplasarea complexurilor de dragaj către sectoarele situate în amonte de Cernavodă, inclusiv către zona Rasova, a fost limitată de condițiile de navigație determinate de nivelurile foarte scăzute și de existența unor formațiuni aluvionare/praguri locale ale fundului albiei", a transmis Direcția Comunicare și Relații cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro.

Explicația este surprinzătoare, în contextul în care exact acesta este scopul unui utilaj de dragare: să îndepărteze aluviunile și să asigure adâncimea necesară pentru ca vasele să circule în siguranță pe căile navigabile.

Indirect, Executivul admite că nu a fost prelungit contractul de dragare și că abia în acest moment este analizat.

"În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră, anume dacă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a prezentat Guvernului propunerea și alocarea bugetară pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe sectorul Izvoarele - Cernavodă, menționăm că aceste demersuri au început. AFDJ Galați a inițiat procedurile pentru emiterea unui proiect de act normativ privind continuarea lucrărilor de dragaj și pentru relocarea cantității de la punctul critic Cochirleni, la punctul critic Caragheorghe-Turcescu. De asemenea, instituția a fundamentat și transmis necesarul tehnic pentru continuarea lucrărilor, fiind estimat un program suplimentar de dragaj de aproximativ 500.000 m³, destinat punctelor critice dintre zona Bala și Cernavodă, inclusiv Rasova, precum și intervențiilor necesare în zona Cernavodă", susține Direcția Comunicare și Relații cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului.

Cotele apelor Dunării la Cernavodă erau miercuri de -245 cm, cu 10 cm peste minimul record de duminică, dar cu 30 de cm sub cele de la începutul lunii august.

Cota negativă este raportată la așa-numita "cotă zero" - nivelul de referință convențional stabilit la fiecare stație hidrometrică, față de care se măsoară înălțimea sau nivelul apei fluviului. Debitul la intrarea în țară a fost staționar la valoarea de 1.600 m3/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 m3/s).

"Un debit scăzut al fluviului înseamnă mai mult decât o cifră într-un buletin hidrologic. Nivelurile Dunării au implicații pentru navigație, transport, ecosisteme, alimentarea cu apă și gestionarea resurselor de apă, motiv pentru care evoluția fluviului este monitorizată permanent", precizează reprezentanții Apelor Române Jiu, explicînd că evoluția debitelor și nivelurilor este urmărită pentru ca deciziile privind gospodărirea resurselor de apă să fie adaptate permanent situației din teren.

Din cauza debitului scăzut al fluviului, Centrala Cernavodă este oprită încă din vară.