Cele mai importante știri din 5 septembrie din Republica Moldova.
1) Ion Ceban, o nouă întâlnire secretă cu „politehnologul” FSB, Iuri Gudilin?
Liderul Blocului „Alternativa”, Ion Ceban, s-ar fi întâlnit, în ultimul an, cu Iuri Gudilin, unul dintre consultanții ruși trimiși de FSB pentru a coordona campaniile electorale ale socialiștilor și, ulterior, ale formațiunii MAN, începând cu 2019, relatează deschide.md. Întrevederea s-ar fi produs în Egipt, a sugerat deputatul PAS Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Dialog Deschis”.
„Relația lui cu Gudilin, pe care el spune că nu-l cunoaște, că s-au întâlnit o singură dată, dar noi știm foarte bine că atunci, în campania din 2019, Gudilin a stat în sediul Partidului Socialiștilor. Au fost și poze făcute cu ei doi. Eu l-am întrebat public dacă s-a văzut sau nu în ultimul an cu Gudilin în Egipt. Eu nu am primit încă un răspuns… dar aștept să răspundă… este bine să dea un răspuns la această întrebare, pentru că el încearcă să evite relația sa cu Gudilin”, a declarat Lilian Carp.
Potrivit deputatului PAS, întreaga campanie a lui Ion Ceban pentru alegerile din 2019, când a obținut primul mandat de primar al capitalei, a fost condusă de Gudilin. Acest fapt, dar și alte evenimente, ar reprezenta acele „legături complicate” cu reprezentanții Rusiei invocate de România atunci când i-a fost interzisă intrarea lui Ion Ceban în spațiul Schengen. (Ceban a negat aceste acuzații în trecut, calificându-le drept calomnii și amenințând cu acțiuni în judecată.)
2) R. Moldova: Rusia aruncă sute de milioane de dolari în joc
Rusia a pregătit 350 milioane de dolari pentru deturnarea votului în Moldova, relatează DW. Au fost reactivate schemele rusești de cumpărare a voturilor la alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. Ofițerii și procurorii anticorupție din Moldova au făcut percheziții la Comrat și Chișinău într-un dosar penal vizând finanțarea ilegală din Rusia a partidului „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, parte a „blocului patriotic” (de opoziție), cotat cu șanse de accedere în Parlament.
Investigația a stabilit că un grup de persoane cu roluri bine determinate, acționând în interes material și în beneficiul organizației criminale ghidate din Rusia, au urmărit pe parcursul anului coruperea electoratului în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Suspecții ar fi transferat, convertit, lichefiat și distribuit bani de proveniență dubioasă, utilizând aplicația mobilă PSB a băncii ruse „Promsviazybank”, instituție aflată sub sancțiuni internaționale. S-a stabilit că o parte din banii transferați prin „PSB” erau lichefiați prin aplicația Telegram, pe conturile PSB ale suspecților continuau să fie efectuate tranzacții în ruble rusești. Membrii organizației ar fi primit instrucțiuni directe de la curatori din Federația Rusă, vizând distribuirea și comentarea unor materiale video de dezinformare pe rețelele sociale Facebook, TikTok și Telegram.
Rusia are nevoie de aeroporturile din Moldova ca să lovească Ucraina, se arată în materialul citat. Potrivit presei ucrainene, Kremlinul ar fi rezervat pentru deturnarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Moldova peste 350 de milioane de dolari (față de 39 de milioane în 2024). Kremlinul „investește” acești bani pentru că are nevoie de aeroporturile din Chișinău și Mărculești și de pista de aterizare de la Bălți, pentru a activa baza militară din Transnistria și a lovi mai ușor Ucraina. Iar pentru acest plan are nevoie de o guvernare pro-rusă la Chișinău care să-i pună la dispoziție aeroporturile, ca Lukașenko în Belarus.
3) Noi percheziții. Autoritățile de la Chișinău răspund imixtiunilor ruse
Două persoane au fost reținute în urma perchezițiilor de amploare desfășurate în data de 4 septembrie, de ofițerii INI în colaborare cu mascații de la “Fulger” și procurorii PCCOCS, în nordul R. Moldova, relatează jurnal.md.
Potrivit poliției, acțiunile au avut loc în cadrul unui dosar penal privind coruperea alegătorilor, finanțarea ilegală a partidelor politice și spălare de bani. Investigațiile au stabilit că un grup de persoane afiliate organizației criminale “Șor” planifica coruperea electoratului în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025. Banii de proveniență dubioasă erau transferați prin aplicația mobilă “PSB” a unei bănci ruse aflate sub sancțiuni internaționale.
În urma descinderilor, au fost ridicate sume de bani (atât în lei, cât și valută străină), telefoane mobile, laptopuri, carduri bancare, documente și înscrisuri olografe, precum și liste cu persoane și automobile folosite la proteste, cu mențiuni despre sumele plătite acestora. De asemenea, s-a documentat utilizarea aplicațiilor “PSB” și “Taito”, precum și a unor canale de Telegram coordonate din Federația Rusă prin care erau transferați bani și distribuite materiale de dezinformare. Cele două persoane reținute au fost plasate în arest pentru 72 de ore, iar ancheta continuă pentru identificarea întregului cerc de suspecți și tragerea lor la răspundere conform legii.
4) Maia Sandu cere vigilență misiunilor internaționale de observare a alegerilor pentru a expune ingerințele străine
Președinta Maia Sandu s-a întâlnit joi, 4 septembrie, cu reprezentanții organizațiilor internaționale care vor monitoriza alegerile parlamentare din 28 septembrie, inclusiv delegații de la APCE și rețeaua ENEMO, relatează realitatea.md. Șefa statului a atras atenția observatorilor asupra riscurilor legate de interferențele străine menite să submineze procesul democratic din țară. Maia Sandu a menționat, între altele, finanțarea ilegală a forțelor anti-europene, rețelele de cumpărare a voturilor coordonate de grupări criminale, campaniile masive de dezinformare, atacurile cibernetice, protestele plătite și încercările de dezbinare a societății ca principale instrumente de influență externă.
„Moldovenii trebuie să decidă pentru moldoveni”, a declarat președinta, subliniind că instituțiile statului acționează ferm și coordonat pentru a preveni orice tentativă de manipulare a scrutinului. Maia Sandu a îndemnat la o monitorizare amplă a procesului electoral, astfel încât tentativele de ingerință să fie documentate și expuse, iar voința liber exprimată a cetățenilor să fie respectată. Reprezentanții APCE și ENEMO au confirmat, la rândul lor, că misiunile lor vor asigura o supraveghere riguroasă a scrutinului, contribuind la transparență și la apărarea voinței alegătorilor.
5) CSJ a obligat CEC să reexamineze cererea Partidului „Moldova Mare” de înregistrare la parlamentare
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să reexamineze cererea Partidului Politic „Moldova Mare” de înregistrare la alegerile parlamentare din 28 septembrie, relatează moldova1.md. CSJ a respins recursul CEC și a menținut decizia Curții de Apel, care anulase anterior refuzul Comisiei de a admite în cursă partidul condus de Victoria Furtună.
Instanța a constatat că argumentele autorității electorale centrale nu se încadrează în temeiurile prevăzute de Codul administrativ și că CEC trebuia să ofere partidului posibilitatea de a corecta lista candidaților. Astfel, CEC este obligată să reanalizeze documentele depuse de formațiune și să adopte o nouă decizie privind admiterea sau respingerea acesteia în competiția electorală. Hotărârea CSJ a fost pronunțată joi, 4 septembrie, cu unanimitate de voturi, și este irevocabilă.
Amintim că, inițial, CEC respinsese înscrierea Partidului „Moldova Mare” în alegeri pe motivul nerespectării cotei minime de 40% reprezentare de gen pe listă. Formațiunea Moldova Mare este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, iar investigații jurnalistice au demonstrat, în toamna 2024, că rețeaua coordonată de Șor, împreună cu mai mulți preoți ai Mitropoliei Moldovei subordonate Patriarhiei Ruse, făcea campanie pentru Victoria Furtună (lidera partidului) la alegerile prezidențiale de atunci.
6) Cetățenii Republicii Moldova, ajung Vești bune pentru moldoveni: Pot călători fără viză în Emiratele Arabe Unite din 4 septembrie 2025
Moldovenii pot călători începând din data de 4 septembrie, fără viză în Emiratele Arabe Unite, relatează tv8.md. Această facilitate a devenit posibilă după ce a intrat în vigoare Memorandumul de înțelegere semnat între guvernele celor două țări.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Chișinău, documentul a fost semnat pe data de 4 august, la Abu Dhabi. Astfel, cetățenii R. Moldova vor putea călători în E.A.U. fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice, în decursul a 180 de zile.
(Nota bene: Autoritățile recomandă călătorilor să se informeze despre condițiile concrete de ședere și să dețină un pașaport biometric valabil, întrucât facilitatea vizei se aplică în condiții reciproce convenite prin Memorandum.)
7) UE suplimentează sprijinul pentru R. Moldova
Comisia Europeană a debursat o sumă suplimentară de 18,9 milioane de euro către Republica Moldova, în cadrul Facilității de Reformă și Creștere, relatează ipn.md. Decizia vine după ce Executivul european a evaluat că țara a îndeplinit patru indicatori de reformă prevăzuți în calendarul de plăți bianuale. Printre progresele constatate se numără dezvoltarea unor piețe deschise și competitive ale energiei și gazelor, precum și măsuri de consolidare a securității energetice.
Potrivit unui comunicat al CE, președinta Ursula von der Leyen apreciază faptul că Moldova continuă să își îndeplinească agenda de reforme și să își demonstreze angajamentul față de calea europeană. Ea a subliniat că se bucură de progresele înregistrate în domenii-cheie, precum securitatea energetică, și a adăugat că investiția în creșterea economică a Moldovei reprezintă o investiție în integrarea europeană. „O Moldovă puternică contribuie la o Europă mai puternică. Uniunea Europeană se angajează să sprijine Moldova la fiecare etapă a parcursului său european”, a adăugat șefa Comisiei Europene.
Noua tranșă se adaugă prefinanțării de 270 de milioane de euro oferite Republicii Moldova în acest an. În total, Moldova urmează să beneficieze de până la 1,9 miliarde de euro (granturi și împrumuturi) în perioada 2025–2027, prin intermediul Mecanismului de reformă și creștere. Fondurile sunt destinate consolidării instituțiilor democratice și implementării reformelor ce vizează justiția, lupta anticorupție și combaterea crimei organizate.
8) Marta Kos la Chișinău: Cel mai bun răspuns posibil pentru ingerințele Rusiei în afacerile interne ale Moldovei este să biruie forțele pro-europene
Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că cel mai bun răspuns la amestecul Rusiei în afacerile interne ale Republicii Moldova este victoria forțelor pro-europene, în contextul în care luna aceasta vor avea loc alegeri parlamentare anticipate la Chișinău, relatează newsmaker.md. Oficiala a menționat că Uniunea Europeană își dorește o Moldovă puternică economic și democratică, în timp ce Moscova vrea să o slăbească „cât mai mult”, pentru a o putea controla. Declarațiile au fost făcute la 4 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău.
„Cel mai bun răspuns posibil pentru ingerințele Rusiei în afacerile interne ale Moldovei este să biruie forțele pro-europene, să avem un Guvern și un Parlament capabile să continue reformele. Ingerințele rusești sunt enorme, cunoaștem acest lucru… dar și noi devenim tot mai buni în a ne opune acestor instrumente. Pentru prima dată, noi într-adevăr ajutăm o țară candidată la capitolul comunicare – ajutăm la combaterea minciunilor pe care le răspândește Rusia”, a declarat Marta Kos.
Comisara europeană a subliniat că Federația Rusă își dorește să slăbească cât mai mult Republica Moldova. „De ce? Fiindcă, am zis, avem competiția a două sisteme totalmente diferite. Europa vrea să vadă Moldova cât mai puternică și independentă… Regimul lui Putin dorește să vadă o țară dependentă, slabă economic, care să nu urmeze principiile de bază ale UE. Numai în așa fel regimul de la Moscova poate controla o țară. Deci, este mult mai mult decât o ingerință – este o luptă între două modele de dezvoltare, iar calea europeană, a păcii, libertății, prosperității și securității, este, în opinia noastră, cea mai bună”, a explicat Marta Kos.
9) Armata digitală a Kremlinului și Altarul propagandei de pe rețelele sociale
Sute de conturi cu identități false, în spatele cărora stau activiști reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească pe TikTok și Facebook. Toate postările sunt monitorizate riguros, iar comunicarea este coordonată prin grupuri și canale secrete de Telegram, relatează zdg.md.
Ancheta „Armata digitală a Kremlinului și Altarul propagandei de pe rețelele sociale” scoate în evidență modul în care Federația Rusă a construit o rețea vastă și bine organizată pentru a manipula percepția publică la nivel global. Această „armată digitală” nu este formată doar din trolli plătiți și ferme de boți, ci și dintr-o infrastructură coordonată care îmbină tehnologia, psihologia și politica pentru a amplifica mesaje pro-Kremlin, a induce confuzie și a eroda încrederea în instituțiile democratice. Investigația arată că aceste operațiuni funcționează pe mai multe niveluri, și anume de la crearea de conturi false, până la infiltrarea în comunități online reale pentru a răspândi narațiuni toxice.
Un element central al anchetei este analiza mecanismelor prin care propaganda se transformă într-un „altar” pe rețelele sociale. În jurul unor simboluri și teme recurente, „tradiția”, „familia”, „lumea multipolară”, „lupta împotriva Occidentului decadent”, Kremlinul ridică un adevărat spațiu ideologic, unde utilizatorii sunt atrași prin emoții puternice, teamă și resentiment. Aceste mesaje sunt adaptate în funcție de public: în Europa de Est se insistă pe temele identitare și religioase, în Occident pe criticile la adresa NATO și a Uniunii Europene, iar în spațiul global pe ideea unei ordini mondiale alternative.
Concluzia investigației este că succesul „armatei digitale” nu stă doar în tehnologie, ci și în abilitatea de a exploata vulnerabilitățile societăților țintite. Polarizarea politică, crizele economice și lipsa de încredere în media tradițională creează teren fertil pentru propaganda Kremlinului. În acest context, rețelele sociale devin nu doar canale de comunicare, ci adevărate „altare” unde propaganda se transformă în credință colectivă, iar narațiunile fabricate capătă aura unor adevăruri incontestabile. Ancheta avertizează că doar o strategie de alfabetizare mediatică și cooperare internațională poate limita influența acestui fenomen.
