Furia crește în Bulgaria, prin manifestații, apeluri la un referendum și dezinformare, unde perspectiva unei aderări la zona euro la 1 ianuarie 2026 nu se bucură de unanimitate în rândul populației.
Aproximativ jumătate dintre bulgari resping demersul, arată news.ro.
După o întârziere din cauza instabilității politice, această țară din Balcani membră a Uniunii Europene din 2007 urmează să devină al 21-lea stat membru UE care să adopte moneda unică, la trei ani după Croația.
Bruxellesul urmează să dea undă verde aderării la euro în iunie.
”Adoptarea euro ar însemna îmbarcarea pe Titanic”, dădea asigurări un pensionar, Nikolai Ivanov, un fost funcționar de rang înalt, care a participat la ”susținerea levei”, moneda bulgară folosită din 1881, la un eveniment de promovare a monedei naționale la Sofia.
Sondaje recente arată că aproape jumătate dintre persoanele intervievate se opun intrării Bulgariei în zona euro la începutul anului viitor.
Această dezamăgire față de moneda unică se explică înainte de toate prin ”neîncrederea în instituții”, provocată de haosul politic din ultimii ani, în opinia directoarei Institutului Alpha Research, Boriana Dimitrova.
Bulgarii se tem de consecințele asupra vieții de zi cu zi a acestei schimbări istorice.
”Celor săraci le este frică că vor deveni și mai săraci”, rezumă ea, în această țară cu 6,4 miliaone de locuitori, cea mai săracă din UE.
TEMERI CU PRIVIRE LA PUTEREA DE CUMPĂRARE
Reticențele sunt puternice mai ales în zonele rurale, unde unii bulgari nu au călătorit niciodată în străinătate și nu fac tranzacții internaționale.
Bulgaria is expected to get the green light from Brussels to adopt the euro in June. However, this has sparked protests and fueled public resistance at home. pic.twitter.com/Kg9UUibX1s
— TVP World (@TVPWorld_com) May 31, 2025
Iar amintirea gravei crize economice din perioada 1996-1997, falimentului a 14 bănci și unei hiperinflații de 300% persistă.
Mulți aleși exploatează aceste frici, potrivit acestei experte, mai ales în Partidul Renașterea (Vazrajdane, naționalist), care a convocat o nouă manifestație, sâmbătă, la Sofia.
Președintele Rumen Radev a surprins, la începutul lui mai, când a cerut să se organizeze un referendum pe această temă.
El a plusat săptămâna aceasta, acuzând Guvernul de faptul că nu a implementat măsurile necesare care să le permită ”celor mai vulnerabili” să suporte un eventual șoc al prețurilor.
O treime dintre bulgari trăiau în 2024 sub amenințarea pragului sărăciei sau excluderii sociale, potrivit Eurostat.
Șeful statului ”federează fricile și se adresează nemulțumiților, celor uitați. Este un gest politic bine calculat”, comentează Boriana Dimitrova.
Această propunere, denunțată drept ”neconstituțională”, a provocat un val de condamnări în rândul juriștilor, iar președinta Parlamentului, Natalia Kiselova, a refuzat să o supună la vot.
Însă ea a fost suficientă să reaprindă propaganda împotriva UE.
DEZINFORMĂRI PE REȚELE DE SOCIALIZARE
Între dezinformările cele mai răspândite pe rețele de socializare, una susține că ”Bruxellesul vă va confisca economiile pentru a finașa Ucraina”.
Alta susține că leva ar fi cea mai veche monedă din Europa și că astfel trebuie, cu orice preț, să se salveze ”leul bulgar”. ”Lev” în bulgară înseamnă leu.
Inclusiv umoriști răspândesc aceste informații false prin videoclipuri văzute de milioane de ori pe Facebook și TikTok.
Proeuropenii întâmplină dificultăți, în această atmosferă, să-și facă auzită vocea.
Susținătorii trecerii la euro consideră că va fi un pas important către o ancorare geopolitică în Occident și o apărare de influența Kremlinului.
”La Sofia și în marile orașe, populația, mai bogată, mai educată și mai tânără, vede în ea o etapă logică în procesul integrării europene, după aderarea la UE și la spațiul Schengen” la începutul lui 2025, subliniază Boriana Dimitrova.
Instituțiile și băncile sunt pregătite, iar designul monedelor a fost ales. Pe cele de doi euro scrie ”Dumnezeu să apere Bulgaria”.
Însă, din cauza lipsei de informații și a unui sentiment de inferioriate încă foarte răspândit în această țară periferică, ”unii mă întreabă în continuare dacă euro bulgar va fi valabil și va avea aceeași valoare” în Franța sau Germania, se amuză analista.
Între timp, rețeaua de mgazine Lidl din Bulgaria a anunțat că va începe să afișeze prețurile produselor atât în leva bulgărești (BGN), cât și în euro (EUR) începând cu 2 iunie, în toate cele 137 de magazine ale sale din întreaga țară.
Această mișcare face parte din pregătirile companiei pentru posibila intrare a Bulgariei în zona euro și își propune să ajute clienții să se familiarizeze cu noua monedă.
Deși dubla stabilire oficială a prețurilor va fi necesară abia la o lună după confirmarea aderării Bulgariei la zona euro, Lidl ia măsuri rapide pentru a sprijini această tranziție, arată Novinite.
Până la introducerea oficială a euro în Bulgaria, plățile în magazinele Lidl vor continua însă să fie efectuate în leva bulgărești.
Clienții sunt informați despre acest lucru prin intermediul unor semne clare amplasate în magazine, în timp ce prețurile în euro sunt calculate folosind cursul de schimb oficial.
Lidl este activ în Bulgaria din 2010 și operează acum 137 de magazine în 58 de orașe, având peste 4.000 de angajați.
Miercurea următoare, executivul comunitar urmează să dea publicității un 'raport de convergență' cu privire la îndeplinirea de către Bulgaria a criteriilor necesare pentru a face trecerea la euro, o monedă utilizată de 347 de milioane de europeni din 20 de țări.
Trei oficiali de rang înalt din zona euro au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca raportul Comisiei să fie unul pozitiv pentru Bulgaria, care se străduiește să facă trecerea la moneda euro încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007.
Calitatea de țară membră a zonei euro, pe lângă utilizarea bancnotelor și monedelor euro, înseamnă și un loc în consiliul guvernatorilor de la Banca Centrală Europeană. Instituția cu sediul la Frankfurt va veni cu propria sa evaluare, la data de 4 iunie, cu privire la cât de pregătită este Bulgaria, și dacă Banca Națională a Bulgariei este independentă.
Însă evaluarea Comisiei este cea care este hotărâtoare.
O recomandare pozitivă din partea executivului comunitar ar însemna că și miniștrii de Finanțe din UE o vor sprijini și vor stabili cursul de schimb leva-euro în luna iulie, lăsând restul anului pentru ca Bulgaria să se pregătească din punct de vedere tehnic pentru trecerea la euro.
Pentru o recomandare pozitivă, Bulgaria trebuie să respecte criteriul referitor la stabilitatea prețurilor. Concret, rata medie a inflației (calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor inflației) a celor mai performante state membre în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.
În luna aprilie, țările cu cele mai bune performanțe pe partea de inflație erau Franța, cu un avans al prețurilor de 0,9%, Cipru cu 1,4% și Danemarca la 1,5%, ceea ce pune creșterea prețurilor de 2,8% înregistrată de Bulgaria aproape de limita admisă.
De asemenea, țara candidată nu poate fi vizată de o procedură disciplinară pentru deficit excesiv, adică mai mare de 3% din PIB. Bulgaria îndeplinește și acest criteriu cu un deficit bugetar de 3% în 2024 și unul de 2,8% prognozat pentru 2025.
Datoria publică a Bulgariei, de 24,1% din PIB în 2024 și de 25,1% așteptată în 2025, este cu mult sub nivelul maxim admis de 60% din PIB.
În sfârșit, țara candidată trebuie să dovedească stabilitatea cursului de schimb. Mecanismul ERM-2 prevede că evoluția cursului de schimb al monedei unei țări candidate trebuie să rămână într-un interval de variație de plus/minus 15% față de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro. Bulgaria îndeplinește deja această condiție deoarece moneda națională, leva, este ancorată de euro la un curs de schimb fix, de 1,95583 leva pentru un euro, încă din 1999.
Aderarea Bulgariei la zona euro ar urma să aibă loc la trei ani de la ultima extindere a zonei unice, care a avut loc la începutul lui 2023 când Croația a devenit cea de a 20-a țară membră a zonei unice.
Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 țări și-au abandonat monedele naționale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede și bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetățenii din alte opt țări: Slovenia în 2007, Cipru și Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015 și Croația în 2023.
