Banca Mondială: Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7,3%

Banca Mondială: Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7,3%
Profit.ro
Profit.ro
scris 6 oct 2021

Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7,3%, după o contracție de 3,9% în 2020, pentru ca în 2022 creșterea economică să se situeze la 4,1%, conform celei mai recente Actualizări Economice Regionale a Băncii Mondiale (ECA Economic Update).

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie

Comparativ, în ianuarie 2021, Banca Mondială prognoza că economia românească se va contracta cu 5% în 2020, dar va înregistra o relansare de 3,5% în 2021 și de 4,1% în 2022. În iunie, în raportul cu privire la perspectivele economice globale, Banca Mondială estima că România va înregistra în acest an un avans al PIB de 6%, cu 2,5 puncte procentuale peste estimarea din ianuarie, urmând ca anul viitor să înregistreze o creștere de 4,5%, cu 0,4 puncte procentuale peste estimările anterioare, scrie Agerpres.

UTILBEN, povestea unei afaceri de familie care a devenit o companie de succes CITEȘTE ȘI UTILBEN, povestea unei afaceri de familie care a devenit o companie de succes

Economia românească a avut o evoluție mai bună decât s-a anticipat, menționează BM, contractându-se cu 3,9% în 2020. Un răspuns fiscal proactiv, dar limitat, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-și păstreze angajații și a alimentat veniturile gospodăriilor. PIB-ul ar urma să se redreseze la 7,3% în acest an, sprijinit de avansul activității economice în semestrul doi din 2021. Sărăcia ar urma să crească pe termen scurt, deoarece impactul pandemiei de COVID-19 afectează sursele interne de venit și remitențele, conform datelor publicate marți de Banca Mondială.

Înainte de pandemie, România s-a bucurat de un deceniu de creștere economică, totuși, criza provocată de COVID-19 a afectat activitatea economică și veniturile gospodăriilor, expunând problemele structurale ale României. Din punct de vedere istoric, politica fiscală a fost prociclică. Deficitul bugetar s-a situat în medie la 2,8% din PIB în perioada 2011 - 2019, iar creșterea medie a economiei a fost de 3,9% în perioada respectivă. Creșterea economică a fost solidă în pofida fundamentelor slabe. Consumul privat ridicat, determinat parțial de creșterea nesustenabilă a salariilor, a dus la presiuni inflaționiste și la adâncirea deficitului de cont curent. Calitatea și cantitatea pieței muncii și a capitalului, precum și dinamicile mai lente ale productivității, au limitat potențialul de creștere. Investițiile private au rămas la un nivel ridicat, dar un sector financiar redus ca mărime limitează disponibilitatea finanțării pe termen lung.

Guvernul a răspuns rapid crizei provocate de pandemie, furnizând stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020. Este unul din cele mai scăzute niveluri din UE, reflectând spațiul fiscal limitat. În primul val al pandemiei, gospodăriile sărace și vulnerabile au fost mai puțin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal, care s-a adresat mai mult celor care lucrau legal.

Principala dificultate pe termen scurt este ținerea sub control a crizei, limitarea consecințelor sale economice, sociale și în domeniul sănătății. Răspunsul Guvernului, alături de sprijinul UE, precum și evoluția campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării. Reducerea deficitului, alături de reformele structurale, va reduce cheltuielile ineficiente și va consolida finanțele publice, evitând majorarea semnificativă a datoriei publice pe termen mediu. Alte provocări vin din ratele istorice scăzute de absorbție a fondurilor europene, ceea ce ridică întrebări privind capacitatea țării de a profita de pe urma noilor fonduri de redresare.

EXCLUSIV FOTO Familia Negoiță, a primarului Sector 3 și a fostului proprietar Dinamo, începe un nou șantier major de locuințe în cea mai fierbinte zonă rezidențială a Bucureștiului CITEȘTE ȘI EXCLUSIV FOTO Familia Negoiță, a primarului Sector 3 și a fostului proprietar Dinamo, începe un nou șantier major de locuințe în cea mai fierbinte zonă rezidențială a Bucureștiului

Economia ar urma să urce cu aproximativ 7,3% în 2021, pe fondul activității economice solide din semestrul doi din 2021. Consolidarea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare și de răspunsul politic la crizele de sănătate, precum și de evoluțiile din UE. Impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul UE vor juca un rol critic în redresare, ținând cont de spațiul fiscal limitat. BNR va continua politica sa de relaxare cantitativă, sprijinind și mai mult redresarea. Totuși, pe fondul revenirii creșterii, presiunile inflaționiste și cele asupra deficitului de cont curent ar urma să reapară, ceea ce va necesita un răspuns politic adecvat. O reducere substanțială a deficitului fiscal în 2021 este improbabilă, deoarece Guvernul va trebui să sprijine procesul de redresare al economiei.

Pe termen mediu, deficitul va urma probabil o traiectorie descendentă, dar va rămâne probabil peste 3% din PIB. Adâncirea deficitului de cont curent va majora nivelul datoriei publice ca procent din PIB la 62,2% în 2023, de la 37,3% în 2019, deși datoria publică rămâne una din cele mai scăzute din UE.

Sărăcia ar urma să rămână la un nivel ridicat, din cauza efectelor asupra veniturilor cu care se confruntă segmentele mai sărace ale populației, sub forma pandemiei persistente, a anului agricol slab și scăderii remitențelor.

Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanțare și expertiză pentru țările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide și complexe pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să își consolideze reacția față de provocările generate de pandemie.

viewscnt
Afla mai multe despre
banca mondială
economie
romania