Ministerul Finanțelor a împrumutat sub prospect la cele două licitații de la început de săptămână. Cererea a fost una scăzută și randamentele sunt în creștere în ultimele săptămâni, peste mișcările din regiune, "pe fondul incertitudinilor politice", notează Erste.
Finanțarea datoriei publice se complică la început de toamnă, cu o creștere a costurilor solicitate de investitori.
Trezoreria a reușit să plaseze doar 378 de milioane de lei la bănci față de cele 500 de milioane pe care intenționa să le împrumute în obligațiuni scadente în iulie 2030. Cererea investitorilor a fost de doar 428 de milioane de lei, ceea ce s-a reflectat și în randamentul mediu de 7,57% plătit.
Obligațiunile scadente în octombrie 2033 au avut partea de o cerere de 455 de milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei. Trezoreria a luat de la investitori 372 de milioane de lei la această scadență, la un randament mediu de 7,56% pe an.
Randamentele au urcat și în restul regiunii Europei Centrale și de Est, însă în România creșterea a fost una mai abruptă. O traiectorie apropiată au mai avut-o dobânzile la 10 ani plătite de Ungaria.
"Spre deosebire de evoluțiile de pe principalele piețe de obligațiuni, randamentele obligațiunilor în monedă locală din Europa Centrală și de Est au crescut ușor săptămâna trecută. Cea mai semnificativă mișcare a avut loc în România, unde randamentele obligațiunilor pe 10 ani au urcat peste 7,5% - un maxim al ultimelor două luni - pe fondul incertitudinii politice", notează analiștii Erste Bank.
Față de licitațiile din urmă cu o lună, randamentele au crescut cu 20-30 de puncte de bază, în funcție de scadență.
În piața secundară, randamentele la 5 ani au crescut cu 20 de puncte de bază, la 7,5%, iar cele la 10 ani au urcat cu 35 de puncte de bază, tot la 7,5%.
Practic, dobânzile plătite de stat pentru finanțarea datoriei publice au ajuns la niveluri similare celor de dinaintea formării coaliției de guvernare și peste cele de după adoptarea creșterilor de taxe.
Comisia Europeană estimează că datoria publică va urca la peste 63% din PIB anul următor și va fi la circa 59% la finele anului curent, comparativ cu circa 35% în 2019.
