Raportul a fost realizat de la Forest Declaration Assessment, iar experții fac trimitere la summitul climatic din 2021, care a avut loc la Glasgow. Atunci, liderii mondiali au agreat mai multe obiective ambițioase, inclusiv unul privind defrișări zero până în 2030.
Experții atrag atenția că “sănătatea pădurilor a scăzut la niveluri dezastruoase și amenință bunăstarea umanității”. În raport, este urmărit și prezentat modul în care actori din sistemul financiar global investesc sume mari de bani în proiecte care includ și defrișări și subminează, astfel, proiectele de limitare a fenomenului, arată BiziDay.

Erin Matson, autoarea principală, explică faptul că, anual, “decalajul dintre angajament și realitate se adâncește, ceea ce are un impact devastator asupra vieții omului, climei și economiei. (…) Știm deja ce funcționează pentru a opri pierderea pădurilor, dar țările, companiile și investitorii nu fac suficiente eforturi”.
Sectorul agricol a primit, în medie, subvenții de 409 miliarde de dolari pe an, de aproape 70 de ori mai mult decât finanțările publice internaționale pentru protejarea și regenerarea pădurilor. Spre comparație, acest sector este responsabil pentru 85% din suprafețele de pădure pierdute în ultimii zece ani.
Dincolo de defrișările intenționate, o cauză tot mai frecventă care afectează pădurile o reprezintă incendiile de vegetație. Pădurea Amazoniană, de exemplu, este afectată de seceta severă, ceea ce alimentează răspânidrea focului. Volumul de dioxid de carbon degajat în urma incendiilor de anul trecut a fost de șapte ori mai mare decât emisiile totale ale Germaniei.

La tot acest context dezastruos contribuie, alături de marile companii, și băncile. Un raport separat, publicat de Global Witness, a constatat că băncile au câștigat 26 de miliarde de dolari din finanțarea companiilor care defrișează, de la semnarea acordului de la Paris în 2015 – o medie de aproximativ șapte milioane de dolari pe zi. Băncile americane Vanguard, JPMorgan Chase și BlackRock au câștigat cel mai mult la nivel global, 5,4 miliarde de dolari, pe baza datelor de la firma olandeză de consultanță Profundo.
De asemenea, băncile din UE au câștigat 3,5 miliarde de dolari, în timp ce băncile britanice au realizat 1,2 miliarde de dolari în acest mod. Speranța pentru salvarea pădurilor se îndreaptă acum către deciziile ce vor fi luate la COP30, ce urmează să fie organizat luna viitoare în Brazilia.