Industria prelucrătoare din România și-a continuat contracția în luna mai, pe fondul scăderii numărului de comenzi, arată indicele BCR PMI. Pe de altă parte, ritmul contracției s-a ameliorat pentru a doua lună la rând.
Indicele PMI a crescut de la 4,8,3 puncte în aprilie la 48,5 puncte în mai, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimul an. Nivelul acestuia se păstrează însă sub rata neutră de 50 de puncte, ceea ce sugerează o contracție a economiei, deși la un ritm diminuat.
Contracția industriei vine pe fondul unei scăderi susținute și ușor mai accentuate a comenzilor noi, conform datelor analizate de Profit.ro. Managerii raportează un nivel ridicat al incertitudinilor interne și externe. Indicii pentru producție și ocuparea forței de muncă au influențat pozitiv direcția generală, în pofida faptului că au avut contribuții negative în ansamblu.
„Sectorul manufacturier românesc a avut un început de an mai lent decât se aștepta, având în vedere că se preconizează o revenire a sectorului în 2025. Cererea externă rămâne crucială pentru ca acest scenariu să se materializez”, arată Ciprian Dascălu, economist șef la BCR.
Datele semnal ale indicelui HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania arată o revenire ușoară în luna mai la 48,8, atingând un maxim al ultimelor 33 de luni, subliniază Dascălu.
Economistul BCR se așteaptă ca industria nu susțină creșterea în primul trimestru al anului 2025 – când economia a stagnat în termeni secvențiali față de T2 2024 și a crescut cu doar 0,2% față de T1 2024, potrivit datelor semnal.
Datele pentru primele două luni ale celui de-al doilea trimestru arată unele semne de îmbunătățire și BCR se așteaptă în continuare ca industria să-și recapete impusul de creștere în acest an, după doi ani consecutivi de contracție.
„Cererea externă ar trebui să joace un rol important. Investiții semnificative în securitatea UE, împreună cu stimulul fiscal amplu aprobat în Germania pentru infrastructură și cheltuieli pentru apărare, sunt susceptibile să impulsioneze producția industrială europeană. Incertitudinea rămâne ridicată, în special în contextul tarifelor anunțate de SUA. România este expusă în mare parte indirect tarifelor SUA, prin lanțul de aprovizionare al industriei auto germane”, notează Dascălu.
Comenzile la export, subliniază raportul, au continuat să scadă, însă cu cel mai redus ritm înregistrat până acum – datele sunt colectate începând cu iulie 2023.
„Incertitudinea ridicată probabil frânează orice revenire bruscă, dar, cu o cerere externă mai bună, sectorul manufacturier românesc ar putea avea o evoluție mai pozitivă în a doua jumătate a anului. Evoluția subcomponentei care măsoară cererea externă arată promițător”, completează Dascălu.
Pe de o parte, producătorii s-au arătat încrezători că producția va crește pe parcursul anului viitor, citând un climat economic îmbunătățit și planurile de creștere a capacității ca motive de optimism. Pe de altă parte, nivelul de încredere s-a deteriorat din nou și a fost printre cele mai slabe din istoricul sondajului, depășindu-l doar pe cel înregistrat în iulie 2024.
Firmele au continuat concedierile de personal în mai, însă reducerea forței de muncă a fost cea mai puțin pronunțată de după noiembrie 2024.
Prețurile de producție au crescut, pe fondul creșterii cursului. O parte din creșterea de costuri a fost transferată clienților.
Cifra principală este Indicele Managerilor de Achiziții (Purchasing Manager’s Index - PMI). PMI reprezintă o medie ponderată a următorilor cinci indici: Comenzi noi (30%), Producție (25%), Ocuparea forței de muncă (20%), Termenele de livrare ale furnizorilor (15%) și Stocurile de achiziții (10%).
Indicele PMI este considerat unul dintre cei mai importanți indicatori timpurii privind situația unui anumit sector.
În alte țări sunt realizate sondaje PMI și pentru sectorul serviciilor, care are o pondere mai mare în PIB, precum și un indicator compozit, cu o corelație mare cu dinamica PIB. Industria are o pondere de circa o cincime în formarea produsului intern brut, similar comerțului.
