Două poiecte de legi care stabilesc regimul juridic și fiscal al grupului de societăți și al holding-ului, precum și cadrul general al relațiilor economice, financiare și juridice dintre holding, filiale și grupul societar, urmează să fie respinse de Parlament, în pofida propunerilor și amendamentelor de îmbunătățire a acestora venite de la mai multe cabinete guvernamentale, Consiliul Concurenței și Fondul Proprietatea.
26 martie - Maraton Medika TV Inovație în estetică - cu sprijinul: Regina Maria
28 martie - Eveniment Profit.ro IMM (ediția a IV-a) - cu sprijinul: CEC Bank, Raiffeisen Bank, Porsche Finance Group Romania (Sharetoo - Abonamentul Auto), UniCredit Bank, Garanti BBVA și REI Grup
Toate documentele menționate în acest articol pot fi furnizate, la cerere trimisă pe profit@profit.ro, abonaților Profit Insider
Cele două inițiative au fost elaborate de nume marcante din PSD, precum foștii miniștrii Ilie Sârbu, Mircea Geoană, Constantin Niță și lideri precum Viorel Hrebenciuc sau Iulian Iancu, în prezent președinte al comisiei pentru industrii din Camera Deputaților.
Aceștia au inițiat încă din 2009 proiectele respective, care mai reglementau constituirea şi sfera de activitate a holdingului, relaţiile dintre societăţile membre ale unui grup societar, respectiv, acordul de control, dispoziţii speciale cu privire la relocarea activelor în cadrul grupului societar, norme fiscale cu privire la grupul de societăţi, precum și reglementări cu privire la raporturile de muncă în cadrul holdingului.
Autorii inițiativelor susțineau la data înregistrării lor în Parlament că, în prezent, cadrul legislativ din România nu este adaptat înființării unor structuri de tip holding, fapt care a condus la situația în care grupuri de societăți românești au recurs ”la incorporarea în jurisdicții externe considerate ”paradisuri fiscale”, diminuându-se astfel beneficiile autorităților fiscale române”.
”Statuarea unui regim de holding va încuraja păstrarea în țară a capitalului autohton, avantajând România în competiția fiscală globală, ceea ce va avea ca effect creșterea atractivității României pentru investitorii străini și favorizarea acumulării capitalului străin/local. Crearea de holdinguri în România deschide noi oportunități pentru a putea concura cu succes pe plan local, regional sau global, cu marile corporații multinaționale. De asemenea, o serie de IMM-uri, cu capital autohton, s-ar putea constitui în holdinguri, beneficiind astfel de creșterea cifrei de afaceri, a puterii lor de negociere și furnizării și creditării și a eficientizării operațiunilor de administrare”, argumentau autorii legilor.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Vânzarea de titluri de stat populației direct prin Trezorerie poate fi reluată în toamnă, după o pauză de peste 10 aniUna dintre inițiative a fost adoptată de Senat, prin depășirea termenului de dezbatere, iar cealaltă a fost respinsă de camera superioară a legislativului, în condițiile în care guvernele Boc și Ponta le-au susținut pe ambele, dar cu observații și cu condiția ca prevederile celor două proiecte să fie contopite într-un singur proiect.
Printre propunerile avute în vedere de proiecte se numărau derogarea holding-ului de la interdicțiile legate de deținerea calității de asociat unic într-o societate cu răspundere limitată, posibilitatea utilizării de împrumuturi sau garanții între societățile membre si condițiile și limitele în care aceste operațiuni se pot efectua, posibilitatea numirii unor administratori comuni la nivelul unora sau a tuturor societăților membre ale grupului, introducerea unui tip special de fuziune pentru cazul când un asociat deține mai mult de 90% din capitalul social al unei societăți comerciale (operațiune cunoscută în legislația europeană sub numele de "upstream merger").
Atât Fondul Proprietatea, cât și Autoritatea de Supraveghere Financiară au transmis comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților observații și propuneri de modificare a inițiativelor legislative. În condițiile în care atât fostul cabinet guvernamental condus de Dacia Cioloș, cât și recentul demis și condus de Soridn Grindeanu au arătat că nu susțin proiectele, comisia pentru politică economică și cea economică, a cărui președinte este chiar unul din inițiatori, Iulian Iancu, au întocmit rapoarte negative proiectelor cu recomandarea de a fi respinse la votul în plen al deputaților.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ANAF s-ar putea muta într-un sediu nou în anul 2021. Proiectarea noii clădiri de lângă STS nu s-a finalizatUn argument pentru respingere a fost acela că, întrucât holdingul este reglementat în cuprinsul inițiativelor legislative ca fiind o societate pe acţiuni distinctă, fiind constituită şi funcţionând potrivit legislaţiei generale a societăţilor, nu poate exceptat de la obligaţiile specifice unei societăţi pe acţiuni, mai ales de la cele consacrate la nivelul reglementărilor Uniunii Europene. Astfel, deputații din comisii consideră că holdingul nu poate fi asociat unic în mai multe societăţi cu răspundere limitată, deoarece, prin aceasta, ar fi încălcate prevederile legii actuale a societăților.
Aceștia susțin totodată că holdingul nu poate fi acţionar unic al unei societăţi pe acţiuni, întrucât această prevedere ar contraveni dispozițiilor aceleiași legi, iar funcţionarea grupului fiscal din punct de vedere al TVA precum şi sfera de aplicare a acestuia au fost reglementate în legislaţia naţională.
Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR) a cerut, la rândul său, în urmă cu doi ani, amendarea în Parlament a proiectelor privind holdingurile, arătând că, în forma actuală, asociații sau acționarii minoritari care dețin sub 10% din capitalul social nu au drept de veto împotriva unei decizii de dizolvare a firmei, la cererea holdingului care deține 90%, putând fi ușor excluși din filiale.