Numărul de șomeri a crescut în a cincea lună a acestui an cu 7.425 față de luna precedentă, până la 478.312, iar rata șomajului a urcat la 5,4%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Luna mai este a treia lună din patru în care s-a înregistrat o creștere a șomajului după majorarea salariului minim pe economie cu 200 lei, la 1.450 lei, de la 1 februarie.
În aprilie, în România erau 470.887 șomeri, nivel minim istoric, potrivit datelor revizuite semnificativ în scădere de către INS, scrie News.ro.
Un nivel atât de scăzut precum cel din aprilie al numărului de șomeri și al ratei șomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează șomajul după standardele BIM.
Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de șomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 și s-a menținut apoi sub acest prag.
Statisticile INS arată că numărul șomerilor a scăzut cu circa 70.000 în ultimul an, de la 548.346 în luna mai 2016.
Șomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaților, cu o rată de 5,9% în luna mai, în timp ce, în rândul femeilor, șomajul este de doar 4,7%, mai arată datele oficiale.
De la începutul acestui an, șomajul a scăzut în ianuarie și aprilie, dar a crescut în februarie, martie și mai, evoluție pusă de economiști în relație cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.
Patronatele și unii economiști au avertizat că majorarea este prea rapidă și i-ar putea afecta pe unii angajați fără calificare și din zone sărace, care sunt plătiți cu salariile cele mai mici.
Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forță de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce privește angajații calificați.
Potrivit seriilor revizuite, șomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepția lunii decembrie.
Scăderea șomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creșterea rapidă a cererii de forță de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole.
Cu toate acestea, șefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forței de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.
Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forță de muncă la nivel național, a crescut în primul trimestru din acest an cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, la 62.220, în ciuda șomajului încă ridicat din unele regiuni.
Autoritățile publică, constant, și numărul de șomeri înregistrați oficial în evidențele oficiilor pentru forța de muncă.
Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârșitul lunii aprilie, 380.813 șomeri erau înregistrați oficial, ceea ce corespunde unei rate a șomajului de doar 4,34%.
Județele Vaslui, cu 10,8%, Teleorman (9,7%) și Mehedinți (9,3%) au cele mai înalte niveluri ale șomajului din România, potrivit ANOFM.
Zonele cu șomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forței de muncă și un grad scăzut de educație, spun experții.
Conform standardelor BIM, numărul de șomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de șomeri este, în realitate, mai mare.
Datele privind șomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialiști, pentru că reflectă mai bine șomajul real la nivel național.
