Deși Elveția a fost oficial în sărbătoare vineri, cu ocazia Zilei Naționale, vestea venită peste noapte de la Washington a tulburat profund liniștea Alpilor: administrația Trump a anunțat impunerea unui tarif vamal de 39% asupra exporturilor elvețiene, cel mai mare dintre toate țările vizate în noua rundă de tarife, relatează CNBC.
Decizia a luat prin surprindere autoritățile de la Berna, care sperau la un acord-cadru similar celor deja negociate de Uniunea Europeană, Regatul Unit și Japonia, cu tarife de bază între 10% și 15%. În loc de asta, Elveția s-a trezit cu una dintre cele mai dure sancțiuni comerciale, în ciuda unei poziții considerate constructive în dialogurile bilaterale, scrie News.ro.
Statele Unite reprezintă aproximativ o șesime din exporturile totale ale Elveției, astfel că impactul economic este potențial sever. În aprilie, companiile elvețiene răsuflaseră ușurate după ce au evitat un tarif de 31%, acceptând temporar unul de 10%. Însă, potrivit noilor măsuri, tarifele majorate pentru zeci de state care nu au finalizat acorduri comerciale cu SUA vor intra în vigoare pe 7 august.
O rază de speranță rămâne: Departamentul Federal pentru Afaceri Economice a declarat pentru Reuters că sectorul farmaceutic ar putea fi exceptat de la noul tarif, deși acesta se confruntă separat cu incertitudini din cauza presiunilor exercitate de Trump asupra prețurilor medicamentelor.
Reacții dure din partea autorităților și mediului de afaceri
Consiliul Federal Elvețian a reacționat ferm, exprimându-și ”profundul regret” că, ”în ciuda progreselor făcute în discuțiile bilaterale și a poziției constructive a Elveției încă de la început, SUA intenționează să impună tarife unilaterale suplimentare.” Guvernul a precizat că rămâne angajat într-o soluție negociată și că menține contactul cu autoritățile americane.
Asociația patronală Swissmem a avertizat că măsura va afecta grav întreaga industrie elvețiană, în special sectorul tehnologic, dar și exporturile în ansamblu, subliniind că ”fiecare al doilea franc în economia elvețiană provine din comerțul internațional”.
Directorul organizației, Stefan Brupbacher, a declarat: „Sunt șocat. Aceste tarife nu au nicio bază rațională, sunt arbitrare și pun în pericol zeci de mii de locuri de muncă.”
Beat Wittmann, președintele Porta Advisors, a vorbit despre ”un șoc devastator pentru economia și companiile elvețiene”. El a criticat caracterul imprevizibil al politicii tarifare americane, avertizând că acest lucru va duce la ”o depreciere a francului elvețian, a pieței de capital și, în special, a sectorului de export – vital pentru Elveția.”
Impact estimat: o scădere de 0,6% din PIB
Potrivit economistului Adrian Prettejohn de la Capital Economics, tariful de 39% ar putea reduce produsul intern brut al Elveției cu circa 0,6%, iar dacă sectorul farmaceutic nu este exceptat, pierderea ar putea fi și mai mare.
Bursa elvețiană fiind închisă de Ziua Națională, impactul s-a resimțit indirect prin scăderi de acțiuni ale companiilor listate în alte piețe. La Londra, titlurile Watches of Switzerland s-au depreciat cu aproape 9%.
Într-o notă transmisă investitorilor, banca Jefferies a menționat companiile Watches of Switzerland, Richemont și Swatch Group ca fiind printre cele mai expuse, însă a adăugat că termenul limită din 7 august lasă ”suficient timp pentru modificări sau concesii de ultim moment”.
Francul elvețian a scăzut vineri cu aproximativ 0,4% față de dolarul american, pe fondul șocului tarifar, după ce înregistrase o apreciere de 11% în acest an, ca urmare a cererii pentru active de refugiu. Această întărire a afectat economia elvețiană, care a reintrat în deflație în mai, determinând banca centrală să reducă dobânda la zero în iunie.
Rahul Sahgal, directorul Camerei de Comerț Elveția-SUA, a declarat pentru CNBC că vestea tarifelor este ”foarte dezamăgitoare”, dar nu crede că negocierile s-au încheiat definitiv. El a menționat că până la data de 7 august mai pot avea loc ajustări și că ordinul executiv american lasă o fereastră deschisă pentru țările aflate în discuții cu SUA.
Sahgal a mai spus că Elveția este deja al șaselea cel mai mare investitor în SUA și că intenționează să promită investiții de aproximativ 150 de miliarde de dolari, raportat la dimensiunea economiei sale — una dintre cele mai mari contribuții relative. El a subliniat că balanța comercială globală dintre cele două țări este echilibrată, dar că Trump pare interesat doar de schimburile de bunuri.
”Chiar dacă fiecare elvețian ar bea bourbon, ar mânca o friptură și ar cumpăra o Harley Davidson în fiecare zi, tot n-am putea echilibra balanța comercială în bunuri cu SUA”, a concluzionat el.
