AUR va deveni principalul partid politic al României în 2028 dacă această formațiune nu va intra acum la guvernare, indiferent dacă George Simion va câștiga sau nu alegerile prezidențiale, afirmă analistul politic Radu Magdin într-un interviu acordat pentru News.ro.
Fără venirea AUR la guvernare, lucru care va duce inevitabil la o anumită dezamăgire în rândurile electoratului, ascensiunea acestui partid va fi naturală și imposibil de oprit, adaugă interlocutorul.
George Simion e de așteptat să treacă printr-un proces de melonizare – termen apărut în politica europeană după câștigarea alegerilor în Italia de către Giorgia Meloni, desemnând domolirea radicalismelor odată ce se intră în contact cu problemele reale.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
În funcție de deznodământul alegerilor din 18 mai, și România o va apuca pe căi diferite. O victorie a lui George Simion va însemna, cel puțin pe termen scurt, un decont plătit scump de România, poate chiar retrogradarea țării la categoria „junk“, ceea ce înseamnă împrumuturi mult mai greu de accesat și la dobânzi mai mari.
Pe de altă parte, nici Simion nu-și va permite să aplice ceea ce promite în campanie, adică un naționalism economic, cu alungarea investitorilor străini și naționalizarea companiilor. El va trebui, indiferent de discursul ținut în fața alegătorilor acasă, să se ducă într-o poziție de inferioritate la Bruxelles și să abordeze defensiv discuțiile cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Acest lucru, explică analistul politic Radu Magdin, provine din starea reală a economiei românești. România e o țară a deficitelor: bugetare, comerciale, de know-how. Depindem de UE pentru a le acoperi, ceea ce nu-i va permite niciunui politician român, indiferent ce ar spune el acasă, să se ducă la Comisia Europeană și să bată cu pumnul în masă.
Pe de altă parte, Nicușor Dan, dacă reușește răstoarne situația și să devină președinte, va avea o abordare mult mai echilibrată și va încerca să reformeze țara mai lent, mai rațional, mai ales că în acest moment n-are un partid în spate.
Citiți mai jos interviul integral acordat de consultantul politic Radu Magdin:
„Simion poate, în conferință de presă, să spună că o să fie puternic într-o relație cu Von der Leyen, dar realitatea este că el intră dintr-o poziție de defensivă în orice conversație cu Von der Leyen! Pentru că noi suntem o țară a deficitelor: deficite bugetare, deficite comerciale, deficite de know-how“
Domnule Radu Magdin, la ce v-ați gândit mai întâi, când ați văzut duminică seara rezultatele finale ale turului I al alegerilor prezidențiale?
Radu Magdin: O să râdeți: normalitate! Și spun normalitate pentru că, până la urmă, în mod fundamental, nu se schimbă opțiuni în câteva luni într-o societate! În speță, noi ce avem în momentul de față? Avem un fel de rematch, un al doilea meci, o a doua partidă care este similară cu prima partidă! În prima partidă am avut un reprezentant al unei viziuni mai radicale de schimbare a societății cu viziune mai puțin radicală de schimbare a societății. Dar, oricum, două viziuni de schimbare. Atunci au fost Georgescu și Lasconi, acum avem Simion și cu Nicușor Dan.
Până la urmă, societatea românească simte nevoia de schimbare. În ciuda anulării alegerilor, această dorință fundamentală a societății de a vedea o schimbare, manifestată inclusiv printr-un nou președinte care să fie un exponent al schimbării, a rămas. Deci, de asta mi-a venit cuvântul „normalitate“.
Sunt anumite cuvinte pe care noi le-am epuizat. Unul dintre cuvinte este „stabilitate“. De exemplu, exponenții coaliției au spus în ultimii ani foarte mult „stabilitate“ și în momentul de față au avertizat față de ideea de „haos“. Problema este când golești de conținut un anumit cuvânt. De exemplu, noi spunem că vrem „stabilitate“, dar ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani au fost creșteri periodice de prețuri, sentimentul de criză politică și de alte crize în paralel.
În consecință, degeaba spui „stabilitate“ dacă lumea percepe ceea ce tu definești drept „stabilitate“ ca fiind, de fapt, „instabilitate“. Deci, în momentul de față, lumea cu siguranță vrea schimbare, s-a săturat de vrăjeală, cum se spune în popor, și vrea efectiv să aibă sentimentul că încearcă cu altcineva, pentru că variantele stabile, între ghilimele, propuse până acum nu par a funcționa. Este o sete foarte mare de schimbare și schimbarea asta poate avea forme diferite.
Una poate fi agresivă antisistem, iar una poate fi mai blajină antisistem, în cazul lui Nicușor Dan. Dar, oricum, sunt expresii ale unei voințe revoluționare antisistem, de schimbare a societății.
E o diferență colosală ca număr de voturi, în primul tur, între Simion și Nicușor Dan. Putem spune că Simion e deja președinte sau că turul doi e doar o formalitate?
Radu Magdin: Nu, nu este o formalitate! Și electoratul, în general, răspunde foarte prost la ideea de aranjament sau la ideea de formalitate. Oamenilor, pe bună dreptate, votanților le place să fie curtați! Le place atenția, le place să aibă sentimentul că sunt băgați în seamă. Este normal, pentru că trăim prin alegeri un fel de festival al democrației. Deci, aș spune că lucrurile nu sunt 100% jucate. Emoțiile contează foarte mult în perioada următoare.
Contează și care este povestea de ansamblu care va fi dominantă în următoarele două săptămâni. Ceea ce putem spune în mod rezonabil este că da, într-adevăr, domnul Simion pornește cu prima șansă pentru a deveni președintele țării. Este atât logic, rațional să spunem acest lucru, cât și emoțional. În momentul de față pare a fi un avânt mult mai puternic pentru schimbare radicală a societății față de o schimbare poate mai puțin radicală, cum este cea oferită de Nicușor Dan.
„Simion este un energic și Nicușor Dan este un decent. Acum rămâne de văzut dacă energicul e și decent și dacă decentul este și energic. Dacă decentul poate dovedi că este și energic, s-ar putea să-l învingă pe cel care este energic, dar care s-ar putea să nu pară decent“
Este pentru a doua oară în șase luni când coaliția principalelor partide nu e capabilă să-și trimită candidatul în finală. Ce ne spune asta?
Radu Magdin: Ne spune faptul că s-a terminat cu provincialismul politicii resurselor. Partidele au avut până acum o politică foarte pragmatică, bazată pe resurse, pe negocieri, pe șmecherie. Dar până la urmă trebuie să înțelegem că acest deceniu este unul foarte turbulent, românii descoperă la rândul lor, ca și alte societăți liberal-democratice din Europa și, în general, global – mă refer aici inclusiv la prietenii și partenerii noștri americani – războaiele culturale. Societatea noastră poate fi deșirată, împărțită în funcție de tot felul de chestiuni care ne divizează.
Lucrurile nu mai sunt atât de simple ca pe vremuri, în sensul în care „eu sunt la putere, sunt un șef de partid, am bani, sunt șmecher și pot să fac cam tot ce vreau eu“. Eu nu spun, de exemplu, că șefii de partid nu pot să fie chiar și șmecheri, că nu au doza lor de bună-credință. Eu cred că există o doză de bună-credință la Ciolacu, la Bolojan, la Simion, la alți lideri de partid.
Spun doar că în momentul de față nu mai merge cu ideea de aranjament. Trebuie să ne batem, în sensul cel mai bun, în zona politică pentru fiecare vot, trebuie să dăm sentimentul oamenilor că ne interesează efectiv vocea lor și că nu este pur și simplu doar o simulare a democrației, ci că există în mod real o încercare de a face lucrurile să meargă și să avanseze.
Cum i-ați caracteriza pe Nicușor Dan și pe George Simion?
Radu Magdin: O să încerc să fiu foarte politicos cu amândoi. O să încerc să mă concentrez pe o calitate la fiecare dintre ei și aș spune că ceea ce îl reprezintă pe Nicușor Dan în primul rând este elementul de decență. Ceea ce îl reprezintă pe Simion este elementul de energie. Simion este un energic și Nicușor Dan este un decent.
Acum rămâne de văzut dacă energicul e și decent și dacă decentul este și energic. Dacă decentul poate dovedi că este și energic, s-ar putea să-l învingă pe cel care este energic, dar care s-ar putea să nu pară decent. Până la urmă, ne dorim un președinte care să fie nu neapărat eleganța întruchipată, pentru că Iohannis era un elegant, dar un elegant pe care-l durea la bască. Ceea ce înseamnă că era o eleganță rece, detașată de popor.
Și, din păcate, Nicușor Dan trebuie să plătească! Și comunicatorii politici din zona aceasta a politicii mainstream a politicii centrale, vor-nu vor, plătesc un preț pentru faptul că sunt percepuți ca un fel de succesori ai lui Iohannis. Pentru că în ultimii trei ani Iohannis a fost acel artizan, cel puțin constituțional, al unei mari coaliții.
Deci, până la urmă, se plătește un preț din partea acestor partide pentru patronajul iohannist. Nu întâmplător Crin Antonescu nu a reușit să intre în turul II! Chiar dacă el s-a pus oarecum la păstrare pentru 10 ani la Bruxelles, până la urmă a plătit un preț al coaliției pentru ideea de blat, pentru ideea de aranjament.
Pentru că, dacă acea stabilitate care a fost promisă de Ciolacu, Ciucă și Iohannis ar fi rentat, ar fi fost o stabilitate eficientă în care oamenii credeau că principale două partide ale țării s-au unit ca, într-adevăr, țara să meargă mai bine și lucrurile mergeau mai bine, atunci situația era alta!
Dar, efectiv, lumea are sentimentul că a fost vorba doar de o împărțire a ciolanului! Și asta este trist, pentru că eu sunt sigur că, în materie de intenție, atât Ciucă, cât și Ciolacu au fost – cel puțin când s-a fondat coaliția și în primii doi ani de coaliție, dincolo de pomenile electorale din 2024 – niște oameni de bună credință, care au încercat să facă lucrurile să meargă bine. Problema noastră este că anul 2024, sincer, a fost un dezastru!
Și, în momentul de față, noul președinte și actualul sau viitorul premier trebuie să gestioneze o încetinire a reformelor, o îndatorare a țării pe principiul pomenilor politice și suntem efectiv cu spatele la perete. După alegerile prezidențiale este foarte posibil ca, în funcție și de cine este președinte și de primele semnale care se dau, inclusiv în ceea ce privește stabilitatea guvernamentală, să ne scadă cota pe agențiile de rating și să ajungem în zona de… Nu neapărat gunoi – nu cred că asta e traducerea cea mai exactă a „junk“ – dar într-o zonă în care cu siguranță noi ne vom împrumuta mult mai scump!
Deci noi plătim acum un preț pentru un ciclu electoral prelungit în care s-a guvernat prost față de cum s-a guvernat înainte, în care ne-am îndatorat, și va trebui să plătim, din păcate, cel puțin în următorii doi ani, pentru ceea ce s-a făcut greșit în ultimul an și ceva.
„Dacă vine Nicușor Dan, e posibil să avem un proces decizional care poate să nu fie la fel de rapid ca în cazul Simion, care este un tip mai energic, mai impulsiv, deci vom avea o decizie care poate va fi un pic mai înceată, mai rațională. Pe de altă parte, dacă vine Simion, va trebui să plătim, cel puțin în primele șase luni, un preț de detox de imagine pentru viitorul președinte!“
Ce credeți că se va întâmpla în plan economic, în funcție de cele două opțiuni pe care le avem acum, ca viitor președinte? Ciolacu a afirmat în ziua alegerilor că România intră în incapacitate de plată dacă nu câștigă Crin Antonescu.
Radu Magdin: Eu sunt un pic diferit față de alți analiști, în sensul în care, pe de o parte, încerc să mă concentrez pe aspectele aspectele pozitive ale candidaților și, pe de altă parte, încerc să nu intru, la rândul meu – lucrând inclusiv o perioadă din viața mea ca și consultant politic – în zona de povești și de manipulări aferente de campanie, pentru că despre asta este vorba, despre spinning („spin“ desemnează, în politică și relații publice, o formă de propagandă – n. red.).
Nicușor Dan va fi un președinte mai bun decât crede lumea, dar și Simion va fi un președinte mai bun decât crede lumea! În sensul în care fiecare va livra mai mult decât cred ceilalți, dar va și dezamăgi parțial. Nicușor Dan, din punctul meu de vedere, va fi un tip care va încerca să mențină echilibrul, va încerca să discute cu clasa politică, pentru că nu are pe moment un partid al său, deci nu are un interes ofensiv asupra clasei politice. Va încerca să-și atingă obiectivele printr-o majoritate actuală sau viitoare, ceea ce înseamnă că el va fi un negociator. Nu va putea să facă schimbări revoluționare, pentru că nu are, dincolo de legitimitate sa politică, alte pârghii de putere.
Deci el trebuie să convingă și trebuie să folosească, folosind o majoritate a influențatorilor sociopolitici, economici ai țării, să stimuleze reforme și schimbarea societății în bine. Pe de altă parte, în ceea ce-l privește pe Simion, în ciuda aparentei ștampilări a lui ca un candidat pro-Rusia, eu am dubii serioase că un lider român poate fi cu adevărat pro-rus! Pentru că noi suntem latini și avem o anumită istorie cu Rusia. Eu cred că el va trece printr-un proces de normalizare, ceea ce noi numim în plan european „melonizare“. Pentru că și în cazul Meloni, în Italia, s-a vorbit de iadul pe pământ, în cazul în care vine, dar după aceea ea a fost un lider foarte pragmatic, care și-a ales bătăliile.
Până la urmă, trebuie să înțelegem că orice facem, există un preț. Dacă vine Nicușor Dan, e posibil să avem un proces decizional care poate să nu fie la fel de rapid ca în cazul Simion, care este un tip mai energic, mai impulsiv, deci vom avea o decizie care poate va fi un pic mai înceată, mai rațională. Pe de altă parte, dacă vine Simion, va trebui să plătim, cel puțin în primele șase luni, un preț de detox de imagine pentru viitorul președinte!
Ce înseamnă, de fapt, Simion? Înseamnă cineva care are interdicție în Moldova și Ucraina. Deci, o parte din bilele albe ale statului român vor fi folosite ca să fim siguri că vom curăța imaginea viitorului președinte, în cazul în care iese el. Și, pe de altă parte, dincolo de relația sa cu MAGA, destinul nostru economic e prioritar legat de Bruxelles. Ceea ce înseamnă că el poate, în conferință de presă, să spună că o să fie puternic într-o relație cu Von der Leyen, dar realitatea este că el intră dintr-o poziție de defensivă în orice conversație cu Von der Leyen!
Pentru că noi suntem o țară a deficitelor: deficite bugetare, deficite comerciale, deficite de know-how. Îmi pare rău că trebuie să spun asta! Deci, până la urmă, orice viitor președinte al României, din păcate, intră parțial în defensivă în relația cu Comisia Europeană. Și cred că este o obligație morală a viitorului președinte al României să facă o anchetă și să o închidem odată, de o manieră sau alta, la scară istorică, cu privire la ceea ce s-a întâmplat în decembrie.
Avem o datorie morală față de cetățenii României, pentru că nu e normal ca o societate să se afunde în teorii ale conspirației legate de sistem sau legate de politică sau geopolitică și ca acest lucru să continue. Trebuie să știm ceea ce s-a întâmplat, ce contribuție externă, ce contribuție internă a existat la alegerile trecute și trebuie să închidem acest subiect. Numai așa, cu o istorie curată și cu niște priorități de viitor, putem să ne recuperăm imaginea, influența și să atragem mai multe investiții pe viitor în România.
Suntem la o răspântie, ca națiune. Cum vedeți reconfigurarea politicii interne și externe în funcție de rezultatele din 18 mai? Ne putem aștepta la dispariția unor partide mainstream? Sau, de exemplu, ca PSD-ul să se rupă? Partea radical-antieuropeană să meargă spre AUR și o altă parte, să spunem mai pro-europeană, să meargă spre o social-democrație veritabilă. Să se separe apele și acolo, cu alte cuvinte.
Radu Magdin: Nu cred că PSD-ul se rupe! Au mai încercat alții, anterior, să rupă PSD, dar nu cred că este cazul. Ceea ce însă se va întâmpla foarte probabil în perioada următoare, indiferent dacă Simion iese sau nu președintele țării: până în 2028, fără aducerea la guvernare a AUR, acesta va deveni principalul partid al țării! Adică singura variantă în care AUR nu devine până în 2028 viitorul partid al țării este ca AUR să fie adus la guvernare!
Și atunci, eventual, dezamăgind parțial, AUR să nu ia locul PSD-ului ca principal partid. Dacă AUR rămâne în opoziție, este o traiectorie istorică naturală ca AUR să devină principalul partid al țării până în 2028! Și să devină, posibil, un fel de PiS polonez de România, un partid conservator, dur ideologic, cu instinct poate nu neapărat la fel ca PiS, care are mai degrabă aspecte social-democrate economic. AUR este mai degrabă libertarian și n-are probleme să taie, pentru că ei nu au încă clienți politici pe care să-i bage în administrație. Deci AUR n-are o problemă, de exemplu, cu anumite reforme legate de tăierea cheltuielilor statului. Deci cred eu că AUR, ca principal partid al țării, ca tendință macro, e bine să-l punem încă de pe acum pe radarul cetățenilor României. Este ceva aproape inevitabil.
„Am mari dubii că domnul Călin Georgescu va lua o funcție în statul român!“
Vă așteptați, în cazul în care Simion iese președinte, la o coaliție PSD-AUR?
Radu Magdin: Se poate, dar cu alt lider PSD! Urmează o cuțităreală în BPN-ul PSD (Biroul Politic Național – n. red.), având în vedere pierderea alegerilor de către Crin Antonescu, și nu-l mai văd mult timp rezistând pe premierul Ciolacu, atât ca lider de partid, cât și ca premier.
Vedeți această coaliție care, practic, ar avea pe mână tot, adică și președintele, și Parlamentul, să pună în aplicare promisiunile făcute în campania electorală? Locuințe ieftine, naționalizarea intreprinderilor, redeschiderea unor fabrici...
Radu Magdin: Statul român nu își poate permite un naționalism economic! Își poate permite, și e bine dacă face, un patriotism economic inteligent, atât în materie de stimulare la export a companiilor românești, cât și de atragere adițional de capacitate manufacturieră în România. Deci, nu e rău patriotismul economic pentru România, iar alte state europene l-au făcut într-o manieră foarte inteligentă. E o diferență între patrotism și naționalism.
Patriotismul este bun, e cu cap și înseamnă că ne ridicăm! Și este interesul nostru să ne ridicăm. Însă un sistem în care noi demonizăm capitalul extern până să-l creștem foarte mult pe al nostru este o prostie! Pentru că, până la urmă, interesul nostru e să avem bani. Bani suficienți din surse naționale nu sunt! Deci ceea ce înseamnă că noi, ca să trăim în continuare bine, trebuie să avem o combinație de bani de la noi, banii capitaliștilor noștri, cum ar veni, și bani străini, de la investitorii străini!
E chiar atât de simplu! Ideea că pur și simplu le spun la străini „Plecați de aici, că noi ne descurcăm!“ este o glumă! Și inclusiv un președinte Simion cu siguranță este conștient acest lucru, dincolo de discursul de campanie.
Să fie următorul guvern PSD-AUR cu premier Călin Georgescu, așa cum promite acum George Simion?
Radu Magdin: Am mari dubii că domnul Călin Georgescu va lua o funcție în statul român! Cred că acest domn este văzut de mare parte din sistemul politic ca un pericol în mod real, pentru că vehiculează anumite idei care, sincer, nu au legătură cu realitatea economică sau politică a Secolului XXI!
