Alegătorii trebuie să-i aleagă pe cei 101 deputați ai Parlamentul Republicii Moldova, unicul organ legislativ al țării. Votarea a început în Japonia, la primele secții deschise, iar prima votantă a fost o studentă la Universitatea din Tsukuba, care a votat la Ambasada din Tokyo.
Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (adică puțin peste un milion de alegători), scrie News.ro.
Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.
Din totalul celor 32 de cereri depuse pentru înregistrarea în cursa electorală, Comisia Electorală Centrală a autorizat 22 de concurenți electorali: 14 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Înregistrarea Partidului „Moldova Mare” a fost anulată vineri, în ultima zi a campaniei electorale, o decizie luată și în cazul unui alt partid, Inima Moldovei, care făcea parte din unul dintre blocurile electorale autorizate, Blocul Patriotic - prorus și principalul competitor al PAS, partidul de la guvernare.
Scrutinul începe la ora locală 7:00 și se încheie la ora 21:00.
Cetățenii moldoveni vor vota în 2.274 de secții de vot: 1.973 în Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii Transnistriei, și 301 în străinătate. Marea majoritate a acestor secții din străinătate vor fi în Europa (75 în Italia, 36 în Germania, 26 în Franța, 24 în Regatul Unit, 23 în România și 15 în Spania). Doar două secții vor fi deschise în Rusia - fapt criticat de Moscova - și câte una în Azerbaidjan și Belarus, în timp ce 22 vor funcționa în Statele Unite și șapte în Canada.
Dintre cei 3.299.396 de alegători înregistrați, este de așteptat ca circa 8% să voteze în străinătate. Întrucât datele sondajelor nu includ eșantioane de la acești alegători - sau din Transnistria - diaspora este probabil să joace din nou un rol decisiv.
În comparație cu scrutinul prezidențial din 2024, acum au fost constituite 69 de secții suplimentare în diaspora.
Nu vor fi exit-polluri după închiderea urnelor. Primele rezultate vor veni din secțiile mici și sunt irelevante. Un tablou de primă etapă al rezultatelor se va contura abia după procesarea rezultatelor din secțiile mai mari și sunt așteptate în jurul orei 23:00.
Și, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale din 2024 și al referendumului privind aderarea la UE, rezultatul alegerilor ar putea rămâne incert până la final, depinzând de votul diasporei.
MIZE MAI MARI DECÂT ÎN CAZUL UNUI SIMPLU SCRUTIN
Alegerile parlamentare din Moldova sunt cruciale pentru țară și vor pune la încercare sistemul democratic fragil al acesteia, viitorul său în Uniunea Europeană și capacitatea Rusiei de a atrage înapoi pe orbita sa fostele republici sovietice și de a le submina democrația, arată o analiză publicată de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
Pentru Rusia, votul este o miză pe care trebuie să o câștige, deoarece este ultima șansă viabilă de a opri decuplarea Moldovei și de a împiedica aderarea Moldovei la UE și consolidarea democratică a acesteia. Slăbită de războiul pe care l-a ales să-l poarte în Ucraina, Rusia consideră că această țară face parte din sfera sa de influență și este esențială pentru menținerea influenței sale în sud-estul Europei. În plus, poziționarea sa, în partea de vest a Ucrainei și în partea de est a frontierei comune cu UE, o face o țintă atractivă.
Acest lucru explică eforturile enorme pe care le depune în favoarea partidelor pro-Kremlin, în speranța de a influența rezultatul. Președinta pro-europeană Maia Sandu a avertizat că alegerile sunt cele mai importante pentru țară. „Este o cursă contracronometru – pentru a ne ancora democrația în interiorul Uniunii, unde va fi protejată de cea mai mare amenințare cu care ne confruntăm: Rusia”, a spus ea.
Moldova acuză că Rusia a investit sute de milioane de dolari într-o campanie de influențare și cumpărare de voturi.
Atât presa independentă din Moldova, cât și cea internațională au relatat despre scheme ample susținute de Rusia, care au presupus inclusiv instruirea moldovenilor pro-Kremlin pentru a comite violențe stradale și plăți prin criptomonede efectuate de bănci legate de Ministerul Apărării din Rusia.
Pentru UE, susținătoare a actualului guvern, alegerile sunt un test atât al credibilității sale ca putere geopolitică și regională, cât și al capacității sale de a consolida procesul de transformare democratică și reformă din Moldova. Limitele blocului european și lipsa unui răspuns decisiv au fost ilustrate în mod clar de decizia Georgiei de a se îndepărta de Bruxelles și de a se orienta către Moscova, în ciuda unei populații extrem de pro-occidentale, notează CEPA.
VULNERABILITĂȚILE MOLDOVEI
Societatea moldovenească este vulnerabilă din punct de vedere economic, iar războiul din Ucraina a agravat situația economică a țării.
Promisiunile de reformă care au adus partidul PAS la guvernare s-au materializat doar parțial, fiind în unele cazuri zădărnicite de crize externe, care au încetinit transformarea promisă.
Nemulțumirile economice și sărăcia joacă un rol central, la fel ca și moștenirea guvernelor din trecut, presupuse pro-UE, dar care erau corupte și cleptocratice. Ca o amintire a acestui tip de guvernare, cu doar câteva zile înainte de scrutin, Grecia l-a extrădat pe oligarhul Vlad Plahotniuc, fugit din țară din 2019 și considerat „păpușarul” a tot ceea ce s-a întâmplat în economia, politica și justiția țării vreme de aproape un deceniu.
Deși UE a aprobat la începutul acestui an cel mai mare program de ajutor și împrumuturi pentru Moldova, în valoare totală de 1,8 miliarde de euro, efectele pozitive vor avea nevoie de timp pentru a se materializa.
Acești factori au fost instrumentalizați și amplificați de campaniile de influență și de propaganda rusă, precum și de strategiile de manipulare, care se folosesc de aceste nemulțumiri ale populației pentru a da vina pe PAS pentru problemele țării. În același timp, presiunile externe și preocupările legate de securitate au ținut guvernul ocupat.
În urma invaziei rusești pe scară largă din Ucraina, Moldova s-a confruntat cu o presiune intensificată din partea amenințărilor hibride rusești, a atacurilor cibernetice, a dezinformării, a coerciției economice și a șantajului energetic, potrivit CEPA.
DE CE MOLDOVA ESTE DE INTERES PENTRU KREMLIN?
Chiar și așa, această țară cu 2,4 milioane de locuitori a avansat în procesul de aderare la UE. După ce a obținut statutul de candidat alături de Ucraina în iunie 2022, Moldova a deschis negocierile de aderare și a finalizat procesul de evaluare. Ultimii trei ani și jumătate au fost marcați de o guvernare care a alergat contracronometru pentru a avansa procesul de aderare la UE, a descuraja destabilizarea rusă, a gestiona relațiile cu UE și a sprijini Ucraina, adoptând în același timp o poziție mai fermă față de Rusia.
Obiectivul Kremlinului este clar. Acesta este de a împiedica aderarea Moldovei la UE, de a încuraja corupția și de a slăbi instituțiile pentru a facilita interferența sa. Instituțiile slabe sunt cel mai bun aliat al Rusiei, deoarece fac politica moldovenească mai volatilă, alegerile mai ușor de influențat și calea democratică instabilă. O Moldovă slabă ar sprijini, de asemenea, obiectivele Rusiei în Ucraina și ar putea fi folosită pentru a slăbi Ucraina.
În urma războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina, Moldova și-a redus semnificativ dependența energetică și economică de Rusia, în timp ce Kremlinul a ripostat folosind strategia de război hibrid pe care a dezvoltat-o de-a lungul deceniilor.
DE CE MOLDOVA ESTE DE INTERES PENTRU UE?
Pentru UE, Moldova reprezintă atât o investiție, cât și un test de credibilitate. Prin deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova în 2024, UE a semnalat, de asemenea, că epoca zonei gri s-a încheiat. Având un partener de încredere în Moldova, reprezentat de actualul guvern, țara este importantă și pentru sprijinul UE acordat Ucrainei, precum și pentru stabilitatea și conectivitatea regională. Moldova poate deveni o poveste de succes a puterii normative și a extinderii UE.
UE a investit masiv în Moldova. Acest lucru s-a realizat parțial prin Planul de creștere pentru Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, dar și prin vizite la nivel înalt, inclusiv summitul Moldova-UE și vizita liderilor Triunghiului de la Weimar (Germania, Franța, Polonia), care au demonstrat un sprijin politic suplimentar pentru guvernul moldovean. Cu toate acestea, aderarea la UE rămâne legată de Ucraina, iar Moldova nu a deschis încă primul grup de dosare fundamentale de negociere. Această lentoare subminează credibilitatea UE pe termen lung atât în Moldova, cât și în Ucraina.
La baza acestui fapt se află o realitate dură și nu foarte încurajatoare. În ciuda nivelului ridicat de asistență, inclusiv a fondurilor bănești, eforturile considerabile ale UE nu se pot compara cu instrumentele calculate și distructive utilizate de regimurile autocratice, care se bazează pe manipulare și minciuni atrăgătoare. Acest lucru îngreunează mult sarcina PAS și a UE, arată analiza CEPA.
Cel mai bun rezultat al acestui vot „crucial” ar fi ca Moldova să respingă eforturile cinice ale Rusiei de a pune capăt procesului său de europenizare.
Obiectivul Moldovei de a adera la UE până în 2030 ar putea fi prea ambițios, mai ales având în vedere lentoarea inerentă a proceselor blocului european, dar chiar și la ritmul actual de avansare, Moldova poate face progrese rapide, având asigurat sprijinul politic și financiar necesar pentru a face față crizelor energetice și economice. Fără îndoială, Kremlinul va face totul pentru a opri acest proces, conchide analiza CEPA .
UȘA RUSIEI CĂTRE EUROPA
Pe de altă parte, Rusia are deja trupe staționate în Transnistria, regiune separatistă a Moldovei, iar existența unei puteri favorabile Rusiei la Chișinău ar putea oferi Moscovei o altă cale de acces în Ucraina, întrucât portul său cheie, Odesa, se află la doar câteva zeci de kilometri de granița cu Moldova, notează The Washington Post.
În plus, prezența unui aliat în Moldova ar putea ajuta Moscova să-și extindă operațiunile de informații în Europa, deoarece mulți moldoveni au cetățenie română, ceea ce le oferă acces liber la muncă și ședere în Uniune, observă cotidianul american.
În 2024, o majoritate foarte mică – 50,46% față de 49,54% – a votat în favoarea aderării la UE în cadrul unui referendum, un mandat mult mai slab decât se aștepta guvernul Sandu. Aleasă pe o platformă ferm pro-europeană și anticorupție, Sandu se confruntă acum cu sarcina dificilă de a apropia Moldova de Bruxelles într-un climat politic pe care ea îl descrie ca fiind saturat de dezinformare rusă.
Împinsă de războiul Rusiei în Ucraina, UE a tratat candidatura Moldovei în regim de urgență și și-a intensificat ofensiva de șarm pentru a contracara influența Moscovei. Rămâne însă o întrebare deschisă dacă eforturile Bruxelles-ului vor fi suficiente pentru a contracara influența tot mai mare a Rusiei asupra țării.
DEZINFORMAREA, CEA MAI COMODĂ ARMĂ
Prin videoclipuri pe TikTok, cu discursuri ale opoziției și predici de duminică din biserici, moldovenii sunt bombardați cu avertismente despre presupusele pericole ale aderării la UE, de la cele absurd de banale la cele extrem de inflamatorii.
„În ceea ce privește dezinformarea, activitățile s-au multiplicat de zece ori”, a declarat Watchdog, un think tank moldovean care urmărește campaniile electorale, comparând campania de anul acesta cu cele din ultimii doi ani.
Unii susțin că aderarea la UE ar obliga fermierii să-și remodeleze cotețele de găini pentru a respecta standarde europene stricte. Alții sunt mult mai apocaliptici – inclusiv un zvon fals că Sandu ar fi declarat stare de urgență militară și ar fi interzis bărbaților cu vârste cuprinse între 25 și 50 de ani să părăsească țara pentru a se pregăti de război cu Rusia.
Preoții Mitropoliei Moldovei, care este aliniată cu Patriarhia Moscovei, cea care a binecuvântat războiul Rusiei în Ucraina, sunt acuzați de Chișinău că folosesc amvonul pentru a răspândi un narativ conform căruia aderarea la UE va submina valorile tradiționale ale familiei, mai ales după ce, potrivit presei locale, câteva sute de preoți au călătorit în Rusia în „pelerinaje”.
Potrivit NewsGuard, care urmărește răspândirea știrilor false online, de la anunțarea alegerilor parlamentare, în primăvară, Moldova a fost ținta a peste 40 de narative false, multe dintre ele acuzând-o pe Sandu de corupție și activități ilegale.
O ȚARĂ SCINDATĂ
Istoria complexă a lăsat Moldova fragmentată din punct de vedere lingvistic, cultural și politic. Acum, ea se află divizată în bastioane cu loialități opuse – capitala și o mare parte din centrul Moldovei tind să voteze pro-UE, în timp ce regiunile din nord și sud, precum Transnistria și Găgăuzia, înclină spre Rusia.
Găgăuzia rămâne o enclavă profund pro-rusă: în referendumul pro-UE din 2024, aproape 95% dintre alegători s-au opus aderării.
În timp ce Chișinăul a trecut în mare parte la limba română – limba oficială utilizată în guvern și instituțiile publice –, limba rusă rămâne limba dominantă în Găgăuzia, adâncind sentimentul de izolare politică și culturală al regiunii față de capitală.
Relațiile dintre capitală și această regiune s-au înrăutățit când autoritățile centrale au contestat alegerea guvernatoarei pro-ruse Evghenia Guțul în 2023. Guțul a fost judecată și condamnată la șapte ani de închisoare în august anul acesta, sub acuzația de a fi direcționat fonduri rusești nedeclarate către partidul oligarhului fugar Ilan Șor. La câteva zile după arestarea sa, ea a scris o scrisoare pasionată adresată președintelui american Donald Trump, amintește The Washington Post.
Deși nu există informații despre un eventual răspuns, administrația SUA s-a arătat interesată de astfel de cazuri în trecut. Vicepreședintele JD Vance a criticat dur autoritățile române pentru anularea alegerilor câștigate de candidații pro-ruși, după acuzații de amestec al Rusiei, notează cotidianul american.
FACTORUL SUA
Potrivit The Washington Post, Moldova este, de asemenea, un studiu de caz al modului în care schimbarea politicii externe a administrației Trump și reducerea drastică a ajutorului extern au făcut ca țara să fie mai vulnerabilă la campaniile de influență ale Kremlinului.
Plecarea USAID a avut un efect imediat asupra democrației incipiente a Moldovei. Canalul YouTube al jurnalistului Dumitru Garcaliuc, numit „Țara mică”, ce produce conținut în limba rusă pentru a ajunge la publicul care nu interacționează cu presa de limbă română, a pierdut o mare parte din finanțare aproape peste noapte. La fel s-a întâmplat și cu alte site-uri web de investigație și grupuri pro-democrație.
USAID a finanțat, de asemenea, multe proiecte agricole și de infrastructură, inclusiv drumuri și școli.
UE a intervenit pentru a umple golul lăsat de retragerea SUA, acordând subvenții pentru presa din Moldova și ajutând-o să urmărească și să combată dezinformarea. A trimis delegații, inclusiv în zonele pro-ruse, pentru a contracara zvonurile că va forța moldovenii să-și schimbe cultura în schimbul aderării. „În prezent, implementați reformele foarte bine, dar dacă ritmul acesta încetinește, va însemna și pierderea anumitor rezultate”, a avertizat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, în timpul unei vizite în septembrie.
