Italia avea cel mai redus rating de credit în G7 (grupul statelor puternic industrializate). Dar vineri Moody’s a revizuit în creștere, cu o treaptă, ratingul de credit al Italiei, la „Baa2”, perspectiva atribuită fiind acum stabilă.
„Revizuirea în creștere a ratingului reflectă stabilitatea politică care îmbunătățește eficiența reformelor economice și fiscale, și investițiile implementate în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNNR)”, se arată în raportul Moody’s.
În 2018, ratingul Italiei fusese revizuit în scădere de Moody’s la „Baa3”, ultima treaptă din categoria „investment grade”. A fost încheierea unui ciclu de reduceri care a început în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro. Iar în august 2022, Moody’s a înrăutățit perspectiva atribuită ratingului celei de-a treia economii a zonei euro la negativă. Curând după aceea, Giorgia Meloni a ajuns la putere, iar amenințarea retrogradării ratingului a umbrit primul an de guvernare, înainte ca situația să se îmbunătățească, spre finalul lui 2023.
De atunci, Guvernul a luat măsuri pentru stabilizarea datoriei, care este în continuare a doua cea mai mare din zona euro, după cea a Greciei. În plus, deficitul bugetar al Italiei a scăzut anul acesta sub pragul impus de UE, de 3% din PIB. Reducerea deficitului sub 3% din PIB anul acesta va permite Italiei să iasă din procedura de deficit excesiv (EDP), demarată de Bruxelles în 2024.
„Ne așteptăm ca povara datoriei ridicate a Italiei să scadă gradual din 2027”, se arată în raportul Moody’s.
În aprilie, agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a revizuit în creștere a ratingul Italiei, iar în septembrie o decizie similară a fost anunțată de Fitch Ratings.
Și alte agenții mai mici, Morningstar DBRS și Scope Ratings, au îmbunătățit de asemenea calificativele acordate Italiei.
Decizia Moody’s este rezultatul eforturilor fiscale ale țării, a comentat ministrul italian de Finanțe, Giancarlo Giorgetti.
Noi îmbunătățiri ale finanțelor publice rămân dificil de realizat în viitor, într-un moment în care datoria rămâne peste 130% din PIB, iar creșterea economică este estimată la doar 0,5% anul acesta.
