Curtea Internațională de Justiție, cea mai înaltă instanță a Organizației Națiunilor Unite, a transmis țărilor bogate că trebuie să își respecte angajamentele internaționale de reducere a poluării.
În caz contrar riscă să fie nevoite să plătească despăgubiri națiunilor grav afectate de schimbările climatice.
Statele care își încalcă obligațiile lor climatice comit un act „ilicit” și ar putea fi obligate să plătească despăgubiri țărilor cele mai afectate, a conchis miercuri Curtea Internațională de Justiție într-un aviz consultativ fără precedent, calificat de mulți experți drept „istoric”, deoarece este destinat să influențeze jurisprudența mondială, arată news.ro.
Cea mai înaltă instanță a ONU, cu sediul la Haga, stabilește în unanimitate prin acest aviz, solicitat inițial de studenți din arhipelagul Vanuatu, o interpretare juridică a dreptului internațional, pe care legislatorii, avocații și judecătorii din întreaga lume o pot invoca acum pentru a modifica legile sau pentru a acționa în justiție statele pentru inacțiunea lor în domeniul climatic, explică AFP.
Degradarea climei, cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră, este o „amenințare urgentă și existențială”, a declarat judecătorul Yuji Iwasawa, președintele Curții, într-un discurs de două ore.
„Este o preocupare la scară planetară care amenință toate formele de viață. Curtea emite acest aviz în speranța că opiniile sale vor permite dreptului să inspire și să orienteze acțiunile sociale și politice pentru a rezolva actuala criză climatică”, a adăugat el.
AL CINCILEA AVIZ UNANIM AL CIJ ÎN OPT DECENII
Curtea a respins ideea susținută de marile țări emitente de gaze cu efect de seră, potrivit căreia tratatele climatice existente – și în special procesul de negociere prin reuniunile COP anuale – sunt suficiente. Statele au „obligații stricte de a proteja sistemul climatic”, a argumentat CIJ. În acord cu țările insulare mici, curtea a confirmat: clima trebuie „protejată pentru generațiile prezente și viitoare”. Marile țări poluatoare refuzau categoric să recunoască legal drepturile persoanelor care nu s-au născut încă.
Conform Curții, cea mai importantă parte a avizului, și cea care va stârni cea mai mare rezistență din partea țărilor bogate, decurge din aceste obligații: compensațiile datorate țărilor devastate de schimbările climatice.
„Consecințele juridice ale săvârșirii unui fapt internațional ilicit pot include (...) repararea integrală a prejudiciului suferit de statele lezate sub formă de restituire, compensare și satisfacție”, a declarat Yuji Iwasawa. Curtea adaugă însă că trebuie stabilită o legătură de cauzalitate directă și certă „între fapta ilicită și prejudiciul”, ceea ce este dificil de stabilit în fața unei instanțe, dar „nu imposibil”,au conchis cei 15 judecători ai CIJ.
Este al cincilea aviz unanim al Curții în 80 de ani, potrivit ONU.
CELE MAI AMPLE AUDIERI DIN ISTORIA CIJ
„Schimbările climatice nu sunt doar un exercițiu academic... Le trăim în fiecare zi”, a declarat pentru AFP studentul din Fidji Vishal Prasad, în vârstă de 29 de ani, care a lansat campania în 2019 împreună cu alți studenți de la Universitatea din Pacificul de Sud, statul Vanuatu.
Numeroase ONG-uri și activiști așteptau cu nerăbdare această opinie, frustrați de inacțiunea sau lentoarea țărilor în reducerea consumului de petrol, cărbune și gaz.
Câteva zeci de persoane erau prezente miercuri la Palatul Păcii, sediul CIJ, în spatele unui banner imprimat pe care scria: „Tribunalele au vorbit – guvernele trebuie să acționeze acum”.
Printr-un vot al Adunării Generale, Națiunile Unite au însărcinat CIJ să răspundă la două întrebări. În primul rând: ce obligații au statele, în temeiul dreptului internațional, de a proteja Pământul împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră, generate în principal de arderea petrolului, cărbunelui și gazelor, pentru generațiile prezente și viitoare? În al doilea rând, care sunt consecințele juridice ale acestor obligații pentru statele ale căror emisii au cauzat daune mediului, în special statelor insulare vulnerabile de joasă altitudine?
Curtea a trebuit să organizeze cele mai mari audieri din istoria sa, cu peste 100 de țări și grupuri care au luat cuvântul, în decembrie, la Palatul Păcii.
AVIZ FĂRĂ CARACTER OBLIGATORIU
Lupta împotriva schimbărilor climatice se mută din ce în ce mai mult în instanțele naționale și internaționale, pentru a impune măsuri climatice de amploare pe care negocierile la nivel politic nu reușesc să le declanșeze – cu atât mai mult într-o perioadă în care Europa și Statele Unite încetinesc sau dau înapoi în ceea ce privește angajamentele asumate. COP-urile anuale au permis reducerea previziunilor privind încălzirea globală, dar încă insuficient pentru a respecta obiectivul limită de 2 °C față de era preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Lumea se află deja la o încălzire de cel puțin 1,3 °C.
Acest aviz nu este, desigur, obligatoriu, dar dreptul internațional se construiește pe baza unor astfel de avize, a explicat pentru AFP Andrew Raine, din departamentul juridic al ONU Mediu. „Acestea clarifică modul în care dreptul internațional se aplică crizei climatice, ceea ce are repercusiuni asupra instanțelor naționale, proceselor legislative și dezbaterilor publice”, a explicat expertul.
„Este o decizie importantă”, consideră Johan Rockström, directorul unuia dintre cele mai recunoscute institute europene în domeniul climei, Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic. Potrivit acestuia, fiecare țară poate fi „trasă la răspundere” în fața instanțelor, chiar dacă nu este semnatară a tratatelor ONU.
Pentru Mary Robinson, fostă președintă a Irlandei și fost Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, „astăzi, situația s-a inversat. Cea mai înaltă instanță din lume ne oferă un nou instrument puternic pentru a proteja populațiile împotriva efectelor devastatoare ale crizei climatice și pentru a face dreptate pentru daunele deja cauzate de emisiile lor”, spune ea. Această recunoaștere deschide astfel calea pentru noi revendicări juridice.
