Curtea Constituțională a României va lua în discuție în 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare pentru magistrați, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Potrivit CCR, ședința de judecată în care se va dezbate sesizarea ICCJ asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fot stabilită pentru data de 24 septembrie, scrie News.ro.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare pentru magistrați, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Argumentele ICCJ se referă la încălcarea prevederilor din Constituție referitoare la principiul statului de drept și a articolelor privind condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege, afirmă surse din cadrul instanței supreme.
„Astăzi, 04.09.2025, în ședința Secțiilor Unite, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arăta în comunicatul dat publicității joi după-amiază de ÎCCJ.
Instanța supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, se arată în documentul citat.
Judecătorii Curții supreme consideră de asemenea că „statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat”.
Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament pentru legea care schimbă condițiile de pensionare în cazul magistraților, una dintre cele cinci legi adoptate prin aceastră procedură.
AUR a depus patru moțiuni de cenzură vizând celelalte patru legi din pachet, nu și legea vizând magistrații, astfel că aceasta se consideră adoptată și poate fi exercitat dreptul de sesizare asupra constituționalității legii.
Legea prevede că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
