Proiectul PSD, care îi are printre inițiatori pe actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, pe fostul ministru Adrian Chesnoiu și pe secretarul general al PSD, Paul Stănescu, și prin care este impusă, fără diferențiere, o durată minimă de 7 ani a contractelor de arendare, a primit din nou raport favorabil pentru adoptare în comisiile de specialitate ale Senatului. În ciuda faptului că în comisia de agricultură a fost admis un amendament prin care moștenitorii bunurilor arendate puteau denunța contractele, comisia juridică a respins amendamentul, ignorând obiecțiile în acest sens ale președintelui Iohannis, cât și avertismentul Consiliului Legislativ că, în anumite situații, moștenitorii vor putea ajunge să nu dispună chiar 14 ani de bunurile moștenite.
Președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la proiectul de lege care permite șoferilor cu permis categoria B să conducă și motociclete cu transmie automată și cu o capacitate cilindrică de 125 centrimetri cubi, ce dezvoltă cu o putere maximă de 11 kw. Președintele Iohannis trimisese legea la reexaminare pentru a se preciza clar cum se va face dovada absolvirii cursurilor pentru condusul motocicletelor, iar acum reclamă că Parlamentul a modificat cu totul altfel legea de cum solicita adresa de reexaminare.
Curtea Constituțională a stabilit că, până la abrogarea lor, pensiile speciale erau un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare, iar prin retragerea și eliminarea acestora fost afectată integritatea și substanța unui drept legal dobândit. Cu alte cuvinte, foștii și actualii senatori și deputați rămân cu pensiile speciale.
Magistrații-asistenți din cadrul Curții Constituționale a României (CCR) și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în activitate juridică, realizata numai în aceste funcții, se pot pensiona la implinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media media indemnizațiilor de încadrare brute lunară și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării, a stabilit Parlamentul, prin votul final al senatorilor.
În pofida faptului că președintele Iohannis a solicitat reexaminarea legii, iar apoi a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectul prin care care a fost eliminată din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în domeniul naval, Parlamentul a stabilit, la finalul lunii trecute, că o astfel de experiență nu este necesară. Acum, șeful statului a sesizat pentru a doua oară la Curtea Constituțională același proiect de lege.
În ciuda faptului că președintele Iohannis a solicitat reexaminarea legii, iar apoi a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectul prin care care a fost eliminată din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în domeniul naval, Parlamentul a stabilit, prin votul final al deputaților, că o astfel de experiență nu este necesară.
Parlamentarii PSD au depus un nou proiect legislativ prin care urmăresc stabilirea duratei minime a unui contract de arendare la 7 ani, deși luna trecută Curtea Constituțională a României a admis constestațiile USR și președintelui Iohannis cu privire la un proiect identic adoptat de Parlament în vară, tot la inițiativa PSD și cu sprijinul PNL și UDMR.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în legătură cu legea privind cumulul pensiei cu salariul, au precizat, pentru Agerpres surse din CCR.
USR și Forța Dreptei au depus, vineri, la Curtea Constituțională sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat și de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină.
În urma unei decizii adoptate de Guvernul României, a fost transmisă o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a grupului de cauze Buhuceanu și alții împotriva României, în care CEDO a hotărât că România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex, potrivit informațiilor comunicate Profit.ro de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Guvernul a inclus pe agenda ședinței de astăzi un proiect de lege prin care statul român recunoște dreptul de ședere în România al cuplurilor gay căsătorite într-un stat UE, respectiv relațiile de familie dintre persoanele de același sex. Astfel, cetățeanul străin este recunoscut ca membru de familie al cetățeanului UE, fiindu-i permis să locuiască și să muncească în România.
În urma unei decizii adoptate de Guvernul României, a fost transmisă o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a grupului de cauze Buhuceanu și alții împotriva României, în care CEDO a hotărât că România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex, potrivit informațiilor comunicate Profit.ro de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Curtea Constituțională a admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Președintele CCR Marian Enache a explicat, într-o declarație de presă că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții.
Guvernul a redactat un proiect de lege prin care statul român recunoște dreptul de ședere al cuplurilor gay căsătorite într-un stat UE, respectiv relațiile de familie dintre persoanele de același sex. Astfel, cetățeanul străin este recunoscut ca membru de familie al cetățeanului UE, fiindu-i permis să locuiască și să muncească în România.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională asupra legii pentru modificarea legii 287/2009 privind Codul civil. Actul normativ instituie o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de 7 ani, condiție fără de care eventualele contracte urmează să fie declarate ilegale. Șeful statului argumentează, în sesizare, că „acest efect al legii criticate are implicații semnificative asupra regimului juridic general al dreptului de proprietate privată și asupra unei vaste categorii de terenuri din România, respectiv terenuri agricole situate în extravilan, și ar fi impus adoptarea legii criticate ca lege cu caracter organic, nu ca lege cu caracter ordinar”.
Curtea Constituțională (CCR) a decis că abuzul în serviciu poate fi incriminat și fără prag valoric, lăsând însă la latitudinea judecătorului să decidă asupra gravității faptei.
Guvernul Ciucă ar urma să elaboreze în acest an și să transmită Parlamentului pentru adoptare un proiect de lege prin care statul român recunoște dreptul de ședere/rezidență al cuplurilor gay căsătorite dacă unul dintre parteneri este cetățean al Uniuniunii Europene. Astfel cetățeanul străin este recunoscut ca membru de familie al cetățeanului UE, fiindu-i permis să locuiască și să muncească în România.
Judecătoria Bârlad a dispus încetarea procesului penal împotriva primarului din Iași, Mihai Chirica, în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de abuz în serviciu cu privire la achiziția de către municipalitate, prin leasing operațional, a unor autoturisme Skoda.
După ce președintelui Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare o lege prin care a fost eliminată din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în domeniul naval, legislativul nu doar că nu a dat curs solicitării, ci a redus și mai mult experiența necesară, de la 5 ani la 1 an.
Curtea Constituțională a decis că sunt neconstituționale mai multe prevederi ale ordonanței de urgență a Guvernului 130/2021 care a instituit obligativitatea plății asigurărilor de sănătate pentru persoanele care obțin venituri din pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.
Curtea Constituțională (CCR) a respins astăzi obiecțiile de neconstituționalitate, formulate de Avocatul Poporului, deputați USR și neafiliați, la legea Parlamentului prin care este aprobată OG16, ordonanța cu măsuri fiscale adoptată în vară. Legea din Parlament aduce modificări importante, așteptate de mediul de afaceri, printre care prevederea că noul plafon redus pentru microîntreprinderi, de 500.000 de euro, se aplică începând cu veniturile anului 2023, exceptarea veniturilor din consultanță fiscală de la restricția ca o micro să nu obțină mai mult de 20% din venituri din consultanță, precum și prevederi pentru accize mai reduse la bere și alcool anul următor și un mod de calcul al cifrei de afaceri în construcții, necesar la aplicarea de facilități fiscale, care să nu dezavantajeze companiile cu afaceri în afara țării.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a prezentat, la Parlament, soluțiile Băncii Mondiale pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile: Să aibă parte de contributivitate, să aibă un stagiu minim și să nu mai fie nicio pensie care să depășească venitul din timpul serviciului. El a mai spus că toate aceste reglementări și toate aceste propuneri pentru a îndeplini jalonul din PNRR se regăsesc în materialul trimis de la Banca Mondială, material care a fost înaintat și către cabinetul premierului, așa cum este normal.
Curtea Constituțională a admis, miercuri, obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că este neconstituțională Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, CCR a constatat că că procedura de judecată a plângerii contravenționale împotriva sancțiunii avertismentului sau a amenzii de până la 3.000 lei „este imposibil de aplicat”.
Noul președinte al Curții Constituționale (CCR), Marian Enache, a încasat peste 15.700 de euro lunar de la stat, potrivit declarației de avere aferente anului 2021. Enache a cumulat trei surse de venit: pensia specială de magistrat CCR, pensia specială de fost parlamentar și salariul de judecător CCR.
Președintele Iohannis a sesizat la Curtea Constituțională a României (CCR) proiectul de lege care prevede că Testul IMM va trebui aplicat în mod obligatoriu și proiectelor legislative ale deputaților și senatorilor, cu impact asupra mediului de afaceri, iar aleșii vor trebui să preia în aceste inițiative propunerile rezultate în urma testului. Șeful statului arată că obligarea parlamentarilor e neconstituțională, iar textul de lege este redactat deficitar.