Președintele Klaus Iohannis a sesizat, luni, Curtea Constituțională asupra modificărilor introduse de Guvern și Parlament în cazul procedurii de numire și demitere a conducerii Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații (ANCOM), structură independentă care supraveghează întreaga piață telecom. Guvernul a decis că șeful statului nu mai are niciun rol în această procedură, iar conducerea ANCOM poate fi demisă doar de Parlament.
Legislația modificată de aleși stabilește că ANCOM este condusă de un președinte și 2 vicepreședinți, numiți pe baza propunerii Guvernului de către cele două Camere ale Parlamentului, reunite în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
Din luna octombrie, președinte al ANCOM este fostul premier Sorin Grindeanu, cel care a condus Guvernul ce a introdus aceaste modificări.
Guvernul Grindeanu a modificat, pe 27 aprilie, prin ordonanță de urgență, Legea de funcționare a ANCOM, stabilind că președintele și vicepreședinții acestei instituții vor fi numiți de plenul reunit al Parlamentului, și nu de președintele Iohannis, la propunerea Guvernului.
Decizia Guvernului a fost completată de Parlament, cu prevederea că șefii ANCOM sunt demiși automat prin respingerea raportului de activitate în legialstiv, iar fără un raport respins, demiterea va fi în continuare posibilă pe baza unui raport al comisiilor parlamentare de specialitate, prin votul majorității parlamentarilor.
Acum președintele Iohannis reclamă, în prumul rând, la Curtea Constituțională că Guvernul nu a justificat situația de urgență care impunea modificarea procedurii de numire a conducerii ANCOM.
”Din analiza preambulului OUG nr. 33/2017 rezultă că lipsesc elementele de fapt și de drept din care să reiasă, pe de o parte, existența situației extraordinare și, pe de altă parte, urgența reglementării, menționându-se doar faptul că reglementarea se impune în considerarea necesității revizuirii modalității de desemnare a conducerii ANCOM, neadoptarea soluțiilor propuse putând determina disfuncționalități în activitatea acestei instituții”, arată șeful statului.
În al doilea rând, președintele Iohannis reclamă încălcarea principiului bicameralismului, prin faptul că Senatul, în calitate de cameră decizională a Parlamentului a modificat fundamental diferit ordonanța Guvernului, fără a respecta scopul avut în vedere de Guvern.
”Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat o serie de amendamente care au detaliat procedura de desemnare a conducerii ANCOM, dar, în plus, a adoptat și unele amendamente prin care au fost aduse modificări altor texte din OUG nr. 22/2009, care nu au fost avute în vedere nici de Guvern și, pe cale de consecință, nici de Camera Deputaților”, subliniază Iohannis.
Printre modificări amintite sunt enumerate (a) salarizarea președintelui și vicepreședinților ANCOM; (b) asimilarea funcțiilor de președinte și vicepreședinte ANCOM celei de ministru, respectiv secretar de stat, inclusiv cu drept de cabinet al demnitarului; (c) introducerea posibilității demiterii președintelui și vicepreședinților ANCOM pentru motivele prevăzute la art. 11 alin. (3) și (4) din OUG nr. 22/2009, precum și în situații extraordinare, atunci când, prin acțiunile lor, au afectat în mod grav independența funcțională a autorității față de entitățile prevăzute la art. 18 alin. (5) din OUG nr. 22/2009 sau capacitatea administrativă a autorității de a-și îndeplini atribuțiile conferite de lege; (d) procedura demiterii din funcție a președintelui și a vicepreședinților ANCOM; (e) supunerea spre dezbatere și adoptare în plenul Parlamentului a raportului anual al ANCOM și efectele respingerii raportului anual al ANCOM de către Parlament (demiterea conducerii ANCOM); (f) reglementarea situației în care intervine vacantarea funcției de președinte ANCOM.
În cele din urmă, președintele reclamă la Curtea Constituțională faptul că modificările afectează independența, imparțialitatea și neutralitatea ANCOM.
”Prin OUG nr. 33/2017 în procedura de desemnare a conducerii ANCOM au rămas doar Guvernul și Parlamentul, iar prin legea dedusă controlului de constituționalitate a fost eliminată orice participare a puterii executive la procedura de desemnare atât a președintelui, cât și a înlocuitorilor acestuia, punând sub semnul întrebării posibilitatea conducerii acestei autorități administrative autonome de a mai funcționa în parametrii de independență, neutralitate și imparțialitate stabiliți de reglementările europene și punând astfel în pericol nu doar funcționarea ANCOM ca o autentică autoritate de reglementare, ci și armonizarea legislativă în cadrul Uniunii Europene, aspect pentru care în raport chiar cu ANCOM România a făcut deja obiectul unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (art. 258 și următoarele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene)”, afirmă președintele.
